Sfântul Ierarh Spiridon, făcătorul de minuni, era de neam din Cipru şi a trăit pe vremea împăraţilor Constantin cel Mare (306-337) şi Constanţiu (337-361). Era un om smerit cu inima. A fost păstor de oi, apoi s-a însurat, iar după moartea soţiei sale a fost ales Episcop în Trimitunda, aproape de Salamina. Deoarece Dumnezeu i-a dat harul tămăduirilor, a fost numit făcător de minuni. Prin rugăciunile sale către Domnul a adus ploaie pe pământ în vreme de secetă şi a oprit ploaia care cădea peste măsură. Altă dată, a pus capăt foametei puse la cale de vânzătorii de grâu, dărâmându-le hambarele în care ţineau grâul. De asemenea, a prefăcut un şarpe în aur, iar după ce l-a scăpat pe un om sărac din lipsă, a prefăcut din nou aurul în şarpe cum fusese mai înainte.
Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur; Sf. Sfinţit Mc. Ipolit, Episcopul Romei
Pe aceşti trei Sfinţi Părinţi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur îi cinstim astăzi laolaltă, ca pe nişte mari învăţători şi păstori prealuminaţi ai Bisericii lui Hristos. Faptele lor pline de sfinţenie, precum şi învăţăturile lor alcătuiesc dreptarele Ortodoxiei. Vieţile lor sunt istorisite la zilele în care Biserica îi pomeneşte pe fiecare dintre ei. Astfel, viaţa Sfântului Vasile o găsim pe larg în ziua de 1 ianuarie, viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur la 13 noiembrie şi la 27 ianuarie, iar viaţa Sfântului Grigorie Teologul la 25 ianuarie. Sfinţii Trei Ierarhi au trăit cam în aceeaşi perioadă, adică în secolul al 4-lea, şi au dus o luptă grea şi neîncetată împotriva ereziilor care erau în acea vreme. Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Ioan Gură de Aur s-au străduit cu înfrumuseţarea şi desăvârşirea Sfintei Liturghii din timpul lor, lăsând Bisericii Răsăritene cele două Liturghii care le poartă numele. Sfântul Grigorie Teologul şi-a câştigat renumele de Cuvântătorul de Dumnezeu, el rostind Cele cinci Cuvântări Teologice, adevărate capodopere teologice şi literare ale creştinătăţii. Pentru că în timpul împăratului Alexie I Comnenul (1081-1118) s-a făcut dezbinare între credincioşi privind importanţa fiecăruia dintre cei trei sfinţi, Episcopul Ioan al Evhaitelor a propus ca ei să aibă şi o zi specială de prăznuire. Astfel, oamenii nu s-ar mai fi întrebat care dintre cei trei sfinţi este mai mare sau mai vrednic de cinstire. Atunci a fost stabilită data de 30 ianuarie ca zi de pomenire a celor trei sfinţi ierarhi. Tot astăzi facem pomenirea Sfântului Ipolit, Episcopul Romei, care a trăit în secolul al 3-lea. Acesta, împreună cu Censurin, sfetnic împărătesc, Savin şi Aura fecioara, dar şi cu alţi 20 de mucenici L-au mărturisit pe Hristos cu mult curaj şi pentru aceasta au fost omorâţi de păgâni, primind astfel cununa muceniciei, în timpul persecuţiilor din acel veac.
