Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Documentar Matei Balş şi istoria celui mai cunoscut spital de boli infecţioase

Matei Balş şi istoria celui mai cunoscut spital de boli infecţioase

Un articol de: Daniela Șontică - 03 Apr, 2020

În această perioadă atât de diferită de tot ceea ce ştiam în legătură cu bolile molipsitoare de prin cărţile de istorie şi din memorii, eventual din filme, rostim tot mai des numele spitalelor care îi primesc şi îi tratează pe cei infectaţi cu noul virus. Între acestea, Spitalul „Prof. Dr. Matei Balş”, care este unul dintre cele mai importante din ţara noastră. Este un prilej bun să aflăm cine a fost doctorul care dă numele acestui spital important. 

Când consulţi lunga listă de titluri şi calităţi profesionale pe care le-a avut medicul Matei Balş, capeţi o mare încredere. Nu poţi să nu te gândeşti că a fost un eminent cercetător, dar şi un profesor şi îndrumător pentru alţi medici, creând o şcoală seDaniela Şonticărioasă de medicină în sfera bolilor infecţioase.

Matei Balş a trăit între anii 1905 şi 1989. A fost profesor universitar la Facultatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, şef de catedră la Clinica a II-a de boli infecţioase şi decan al Facultăţii pentru Perfecţionare şi Specializare a Institutului Medico-Farmaceutic din Bucureşti. Pentru meritele sale ştiinţifice a fost ales membru titular al Academiei de Medicină, dar şi al Academiei de Ştiinţe din New York, al Societăţii Americane de Microbiologie, membru al Societăţii Regale de Medicină Tropicală şi Igienă din Londra, membru al Societăţii de Patologie Clinică din Berlin. Pentru meritele sale ştiinţifice şi clinice, a fost decorat cu Crucea „Regina Maria” (1942), iar pentru descoperirea nitrofuranului şi aplicarea lui în febra tifoidă, în 1950 i s-a acordat Premiul de Stat clasa I. 

Matei Balş a publicat peste 350 de lucrări ştiinţifice în România şi 35 în străinătate, între acestea: „Introducere în studiul patologiei infecţioase” (1958), „Antibioticele” (1966), „Terapia infecţiei” (1975) şi „Laboratorul clinic în infecţii” (1982). 

Primele barăci de izolare a contagioşilor, în 1880

Acestui mare doctor îi datorăm întemeierea şcolii moderne româneşti de bacteriologie clinică, el fiind un pionier al terapiei cu antibiotice. A înţeles că laboratorul este primordial în munca de diagnostic modern al bolilor contagioase, punând accent şi pe activitatea clinică, prin interpretarea şi monitorizarea tratamentului. 

Personalitatea doctorului Matei Balş este strâns legată de o parte din istoria Spitalului Colentina, cel mai vechi spital de boli infecţioase din România, cu o vechime de 140 de ani. „Primele barăci de izolare a bolilor contagioase în cadrul Spitalului Colentina al Eforiei Spitalelor Civile, aşezământ ce exista deja din anul 1864, au fost construite şi date în folosință în anul 1880. Peste 14 ani, cele câteva barăci inițiale s-au transformat în două pavilioane cu o capacitate de 40 de paturi. În anul 1921, acestora li se adaugă şi pavilionul III cu încă 25 de paturi. În acest fel avea să ia naştere cel mai vechi spital de boli contagioase din țară”, aflăm din istoricul aşezământului medical.

Profesorul Matei Balş a preluat în 1941 conducerea „secției de contagioşi adulți” de la Colentina, unde a adus un suflu nou în lupta pentru diagnosticul şi terapia etiologică a infecției. Din 1950 până în anul 2000, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Colentina s-a dezvoltat continuu, iar de la cele două pavilioane inițiale s-a ajuns la şase.

Amintiri despre profesor 

Profesorul are un loc aparte în amintirile celor care l-au cunoscut şi au lucrat cu el. Un fost coleg, doctorul Carol Rafael, care îşi făcea stagiul la Colentina, notează în cartea sa, „Şapte decenii de medicină: memoriile unui medic geriatru”, despre Matei Balş: „Cartea lui, «Antibioticele», era pentru noi o carte de referinţă. El a introdus nitrofuranul în tratamentul febrei tifoide. Se zvonea că provine din vestita familie de boieri Balş din Moldova. În timpul vizitei era sobru, scump la vorbă, dar tot ce spunea era «dăltuit în piatră». Un medic care scrisese un mare număr de lucrări de valoare îndoielnică a cerut să i se recunoască doctoratul pe baza numeroaselor sale cercetări ştiinţifice. I s-a cerut profesorului Balş să cântărească valoarea ştiinţifică a acelor lucrări. Profesorul a luat lucrările, le-a pus pe cântar şi a spus: «Lucrările doctorului X cântăresc 5 kg!»” Acelaşi memorialist mai scrie că spitalul condus de Matei Balş era „cel mai bine organizat şi cel mai eficient dintre toate spitalele din câte văzusem până atunci”. 

Familia doctorului Balş este fără dubiu acea familie veche boierească din Moldova. Fratele său, inginerul Alexandru Balş, un anticomunist convins, a fost închis şi a murit în sinistra închisoare de la Piteşti. A fost condamnat alături de alţi 11 în „procesul marii finanţe”, lotul fiiind cunoscut drept „Popp-Bujoiu”. A murit în agonie, suferind de astm şi neprimind tratament. Îl amintesc în memoriile din închisoare George Manu („În spatele Cortinei de Fier”) şi Ion Ioanid („Închisoarea noastră cea de toate zilele”). Soţia sa, Dina Balş, a scris cartea „Drumuri pustiite”, în care povesteşte despre acele lucruri, ea însăşi ispăşind doi ani de puşcărie (1948-1950), ca descendentă a familiei boiereşti Berindei şi soţia unui opozant al regimului. Nici savantul Matei Balş nu a fost membru de partid, reuşind să rămână la conducerea unui spital graţie importantelor sale cercetări. Dintr-un articol semnat de profesorul Mircea Angelescu, aflăm că dr. Matei Balş îşi nota amintiri în câteva caiete şi urmează să vedem publicate acele memorii într-o carte. În ultimii 10 de ani de viaţă, când era pensionar, deşi ţara era tot sub comunism, marelui profesor i se permitea să-şi viziteze nepoţii în Elveţia, la Geneva. Acolo frecventa bibliotecile, discuta cu alţi specialişti pentru a afla noutăţi ştiinţifice, iar apoi le comunica în ţară, în cadrul unor conferinţe medicale. A fost invitat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii să susţină, la Geneva, o prelegere despre evoluţia bolilor infecţioase. 

Personalităţi din istoria „Secţiei Contagioşi Colentina”

La dezvoltarea şi păstrarea renumelui pe care îl au astăzi Spitalul Colentina şi ceea ce s-a ­desprins din el ca Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” au contribuit mai multe personalităţi medicale. 

Un nume important în această istorie îl are medicul primar Calistrat Grozovici (1862-1919), care a condus „Secția Contagioşi Colentina” în perioada 1900-1919. S-a specializat în boli contagioase şi epidemiologice la Paris şi Berlin. Ilustrul doctor, împreună cu internul sau Pastia, a descris în scarlatină „semnul plicii cotului”, termenul rămânând cunoscut în literatura de specialitate, franceză şi engleză, ca „semnul Pastia”.

Un alt doctor important din istoria Spitalului Colentina a fost Theodor Mironescu, care a activat tot la „secția contagioşi adulți”, vreme de 22 de ani în perioada interbelică. După ce a obținut titlul de doctor în medicină la Berlin, lucrând cu Robert Koch, şi după ce a profesat la Paris, la întoarcerea în ţară s-a perfecționat în bacteriologie alături de Victor Babeş. A contribuit la înființarea disciplinei de boli contagioase şi a clinicii cu aceeaşi specializare, în anul 1938, fiind unul din membrii nucleului „şcolii de boli infecțioase de la spitalul Colentina”. 

Un alt medic important al spitalului a fost Aurel Stroe, care a condus Secţia de boli contagioase copii, înfiinţată în 1935. 

Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”

După 1990, la conducerea clinicilor au fost promovaţi profesorii Mircea Angelescu şi Florin Căruntu, iar director al spitalului a fost numit profesorul Adrian Streinu-Cercel. În 2007 a fost creat aici Institutul Naţional de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balş”. Au fost înființate laboratoare de învățământ şi cercetare pe fiecare etaj. Spitalul are 700 de paturi, numeroase laboratoare, trei clinici şi 100 de paturi pentru o secție militară. Medicii şi cursanții realizează zilnic analize curente sau de urgență, folosind tehnici noi în bacteriologie şi virusologie.

Institutul are şase secții clinice pentru adulți şi patru pentru copii, două secții de terapie intensivă (adulți şi copii) şi două secții cu spitalizare de zi (adulți şi copii). Are şi un pavilion special construit, în care se află secția de ­imunodepresie copii cu un compartiment de monitorizare şi evaluare a infecției HIV/SIDA în România. Aici se găseşte şi singurul Centru Antirabic din Bucureşti. 

Citeşte mai multe despre:   Matei Balş