Cu mulți ani în urmă, aflându-mă într-o cameră a institutului care găzduiește marele radiotelescop de la Effelsberg, priveam prin fereastră la antena cu diametrul de 100 m, cea mai mare antenă mobilă din
24 Noi, 2024
Românce care au cucerit lumea
Nu şi-au dorit faima, însă rezultatele muncii lor le-au făcut mai mult decât celebre. De asemenea, alte femei au rămas în conştiinţa colectivă prin acţiunile lor de pionierat. Astfel, România este cunoscută nu doar prin intermediul sportivilor, ci şi prin intermediul unor femei care s-au impus în rândul celebrităţilor. Acum, în Duminica Mironosiţelor, încercăm să le aducem un omagiu supunându-le atenţiei dumneavoastră, atât pe ele, cât şi invenţiile ori acţiunile întreprinse de ele.
Una dintre româncele celebre, cunoscută pe plan mondial şi de ale cărei invenţii s-au folosit persoane din întreaga lume, este savanta Ana Aslan, cunoscută şi drept „savanta care a învins bătrâneţea“. Medic român, cercetător şi academician, Ana Aslan s-a născut în 1897 la Brăila şi a murit în 1988 la Bucureşti.
A devenit celebră prin cariera impresionantă în domeniul gerontologie, ea fiind în anul 1951 directorul primului institut de gerontologie din lume. A elaborat Gerovital H3, un medicament cu efecte curative asupra îmbătrânirii premature şi a bolilor legate de vârsta înaintată. O altă invenţie, realizată împreună cu farmacista Elena Polovrăgeanu, a fost Aslavital. Deşi a activat în perioada comunistă, Bucureştiul a devenit o atracţie pentru personalităţi din întreaga lume care veneau discret şi se internau în institutul condus de Ana Aslan. Iar acest fapt aducea venituri considerabile statului român, de ordinul milioanelor de dolari anual. Între pacienţii importanţi ai Anei Aslan se numără Charles de Gaulle, Nichita Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Salvador Dali, Iosif Broz Tito etc.
O altă româncă celebră este Elena Caragiani-Stoenescu, prima femeie aviator din România. S-a născut în 1887 la Tecuci şi a murit în 1929, la Bucureşti. Este martoră a zborului istoric realizat de Aurel Vlaicu, primul său zbor fiind efectuat în anul 1912. Brevetul de pilot i-a fost eliberat de Federaţia Aeronautică Internaţională la 22 ianuarie 1914, în Franţa. A lucrat în Franţa ca jurnalist la un cotidian celebru, folosind foarte des avionul pentru deplasări în SUA, Africa sau Mexic. A fost prima care a scris „reportaje din avion“, iar în timpul războiului, întoarsă acasă, a propus să facă parte din flota aeriană a României sau să transporte bolnavii grav răniţi de pe linia frontului la spitalele din interiorul ţării, însă recomandările sale nu au fost acceptate, asta poate şi din cauză că în acel moment România avea 26 de avioane. Se îmbolnăveşte de ftizie în 1929, iar la 42 de ani se stinge din viaţă.
Şi numele Elenei Văcărescu a rămas în mentalul colectiv datorită bogatei sale activităţi literare. S-a născut în 1864 în Bucureşti, într-o familie veche boierească. Studiază la Paris, îşi desăvârşeşte arta poetică sub îndrumarea poetului Sully Prudhomme şi devine apropiată a reginei Elisabeta (Carmen Sylva). În 1925 devine membru de onoare al Academiei Române.
O femeie deosebită a fost şi Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din Europa. S-a născut în 1887 şi a dorit să se înscrie la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti, însă nu este primită. Ajunge să studieze la Academia Regală de Tehnică din Germania, iar după absolvire lucrează la Institutul Geologic din Bucureşti, fiind prima femeie inginer din Europa.
Una dintre cele mai cunoscute soprane din lume
Un nume celebru, de care au auzit foarte mulţi, este cel al Elisabetei Rizea. Ea a rămas cunoscută datorită curajului de care a dat dovadă pentru a-i înfrunta pe comunişti, fiind supusă inclusiv torturii.
Împreună cu soţul ei, a sprijinit activ grupul de rezistenţă anticomunistă Arsenescu-Arnăuţoiu. A fost arestată şi torturată de autorităţi şi a făcut 12 ani de închisoare. Povestea ei a devenit cunoscută publicului după 1990, fiind apreciată de toţi pentru curajul şi tăria de a-i înfrunta pe comunişti.
O altă româncă ce şi-a cucerit un loc aparte în galeria celebrităţilor este Florica Bagdasar. Născută în 1927, aceasta a devenit celebră datorită grijii deosebite pe care a avut-o faţă de copiii cu retard mintal sau cu probleme de comportament. În 1946 pune bazele Centrului pentru Igienă Mintală, unde sunt trataţi copiii cu retard, însă este marginalizată de comunişti. După 1956 este reabilitată şi devine vicepreşedintă a Crucii Roşii.
Un nume de o rezonanţă deosebită pe scena lumii este şi cel al sopranei Hariclea Darclée, una dintre cele mai cunoscute cântăreţe ale lumii. S-a născut în 1860 în Brăila, iar în 1888 a fost descoperită de Pierre Gaillard, unul dintre directorii Operei Mari din Paris, care o recomandă compozitorului Charles Gounod. A avut o voce extraordinară, cu un ambitus de trei octave, fapt ce a fascinat nu doar auditoriul, ci şi pe marii compozitori, devenind una dintre cele mai mari artiste lirice, prezenţa ei pe scene fiind un triumf românesc în rândul opiniei publice mondiale. 13 opere au fost scrise pentru vocea ei şi interpretate de ea cu un enorm succes. Unele au intrat în patrimoniul mondial al culturii, „Tosca“ de Puccini, „La Wally“ de Catalani, „Iris“ de Mascagni. Ea s-a impus ca primadonă în marile teatre de operă de la Paris, Berlin, Florenţa, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova şi Sankt Petersburg. S-a stins din viaţă în 1939, fiind înmormântată în cimitirul Bellu din Bucureşti.
O altă româncă celebră a fost Maria Cuţarida-Crătunescu. Aceasta a fost prima femeie medic din România, doctor în medicină, a înfiinţat Societatea Maternă, care are ca scop îngrijirea copiilor şi a organizat prima creşă de fabrică. S-a născut în 1857 la Călăraşi, fiind descendenta celebrului doctor Carol Davila. A studiat medicina la Montpellier şi Paris, rezultatele ei deosebite fiind intens mediatizate.
O altă româncă din galeria celebrităţilor este şi Smaranda Gheorghiu, nepoata lui Grigore Alexandrescu, care a scris proză satirică şi socială, schiţe umoristice şi versuri şi a făcut traduceri. Celebritatea însă o are datorită faptului că a ajuns la Polul Nord, fiind şi profesoară care a susţinut conferinţe în Occident.
Sofia Ionescu a fost prima femeie neurochirurg. S-a născut la Fălticeni în 1920, iar în anul 1944 este prima femeie din lume care realizează o operaţie pe creier. A devenit profesor universitar şi membru emerit al Academiei de Ştiinţe Medicale.
Virginia Andreescu-Haret este prima femeie arhitect din lume. S-a născut în 1894 şi a studiat la Şcoala Superioară de Arhitectură şi Belle-Arte, devenind prima femeie care a ajuns la gradul de arhitect inspector general. Printre proiectele sale arhitecturale se numără: Palatul Tinerimea Română, liceele „Dimitrie Cantemir“ şi „Gheorghe Şincai“, Biserica „Sfânta Treime“ din Bucureşti, primele blocuri din beton armat sau cinematograful Parc din staţiunea Govora.
Aurora Gruescu (1914-2005) a fost prima româncă intrată în Guinnes Book şi prima femeie inginer silvicultor din lume. Elena Negruzzi a fost prima femeie avocat din România, Elena Ghica a fost prima femeie care a escaladat vârful Moench din Alpii elveţieni, unde a înfipt pentru prima dată steagul românesc, iar prima femeie profesor universitar în învăţământul de artă din Europa, Cecilia Cutescu-Storck. Ea este şi prima femeie care a executat pictură murală.
Irina Burnaia a fost prima femeie pilot din lume care a traversat în zbor Munţii Carpaţi, iar Smaranda Brăescu este prima aviatoare de origine română care a doborât un record mondial feminin la saltul cu paraşuta, de la 6.000 m, apoi recordul mondial absolut de salt cu paraşuta (bărbaţi-femei), de la înălţimea de 7.233 m. Tot ea a fost primul aviator european care a obţinut un brevet de pilot în SUA.
