Slujitorii Dumnezeieştii Slave şi povăţuitorii oamenilor

În Biserica Ortodoxă, ziua de 8 noiembrie este dedicată cinstirii tuturor cereştilor puteri. În calendarul bisericesc, această sărbătoare o regăsim sub numele de Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri, înţelegându-se din aceasta că în prim-planul cinstirii cetelor îngereşti îi avem pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Dintre sfinţii îngeri, pe ei îi regăsim cel mai des prezenţi la momentele importante legate de istoria mântuirii neamului omenesc. Imnografia noastră bisericească, pe baza Tradiţiei Patristice, îi numeşte „Mai-marii Voievozi ai Oştilor cereşti”. Sintetizând cinstirea lor, condacul sărbătorii de azi precizează: „Mai-marilor Voievozi ai lui Dumnezeu, slujitorilor Dumnezeieştii Slave, povăţuitorii oamenilor şi Căpeteniile îngerilor, cereţi pentru noi ceea ce este de folos şi mare milă, ca nişte mai mari Voievozi ai celor fără de trup”. Din acest text liturgic vedem că Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt mari Voievozi, slujitori ai Preasfintei Treimi, povăţuitori ai oamenilor şi Căpetenii ai îngerilor.

Serbarea tuturor cereştilor puteri în data de 8 noiembrie are un înţeles teologic. În primul rând, noiembrie este a treia lună a anului bisericesc. Cifra trei în teologia ortodoxă ne duce imediat cu gândul la Preasfânta Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, Căreia pururea Îi slujesc sfinţii îngeri. Iar ziua a opta reprezintă eternitatea, adică ziua cea neînserată şi fără de sfârşit din Împărăţia lui Dumnezeu, unde sălăşluiesc cetele îngereşti şi unde ne dorim să ajungem pentru a ne bucura veşnic de Dumnezeiasca Slavă a Preasfintei Treimi. După cum spune Sfântul Maxim Mărturisitorul, ziua a opta „arată modul existenţei mai presus de materie şi de timp”.

Pentru noi, creştinii ortodocşi, cinstirea sfinţilor îngeri este extrem de importantă, datorită rolului lor în viaţa noastră. Acest lucru este subliniat şi în cultul Bisericii noastre: „Înger de pace, credincios îndreptător, păzitor al sufletelor şi al trupurilor noastre, de la Domnul să cerem”. Prin această ectenie cerem ajutorul lui Dumnezeu prin intermediul sfinţilor îngeri. Sfântul Ioan Gură de Aur arată că îngerul de pace este îngerul păzitor care ne însoţeşte în tot timpul vieţii noastre. Acum în ziua cinstirii puterilor ceteşti îi sărbătorim şi pe îngerii noştri păzitori cărora ne rugăm: „Sfinte îngere, păzitorul vieții mele, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru mine, păcătosul”.

Astăzi „îi sărbătorim pe toţi îngerii, adică pe Serafimii cei cu câte şase aripi, Heruvimii cei cu ochi mulţi şi Scaunele sau Tronurile. Aceştia înconjoară Tronul cel de văpaie şi lumină al Preasfintei Treimi (Iezechiel 1, 4-28). Apoi urmează Puterile, Stăpâniile şi Domniile, care formează a doua ceată de îngeri. Aceştia au misiunea să stăpânească întreg universul, planetele, stelele, vânturile, mările şi puterile întunericului. Urmează apoi Începătoriile, Arhanghelii şi Îngerii, care formează a treia ceată de îngeri şi care au ca misiune să facă cunoscută oamenilor voia lui Dumnezeu.

Îngerii noştri păzitori sunt număraţi în ceata a noua ca fiind cei mai de pe urmă dintre îngeri şi cei mai apropiaţi de neamul omenesc” (Ne vorbeşte părintele Cleopa, volumul 4).

În centrul serbării de astăzi stă cinstirea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, lucru subliniat şi de introducerea Sinaxarului zilei din Minei: „În această lună, în ziua a opta, pomenirea Soborului Mai-marilor Arhistrategi Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor celor fără de trup Puteri. La adunarea celor nouă cete, Serafimii, Heruvimii, Scaunele, Domniile, Stăpâniile, Începătoriile, Puterile, Arhanghelii şi Îngerii”.

Cinstirea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil ne oferă ocazia să facem o incursiune în istoria creaţiei, dar şi în cea a mântuirii neamului omenesc. Astfel, după teologia patristică mărturisită şi de Sinaxarul zilei, vedem că Mihail este atât în Legea Veche, cât şi în cea Nouă, făcând mult bine nea­mului omenesc. Acelaşi text se ­exprimă la fel şi despre Gavriil. Primul moment când apare Mihail în istoria creaţiei este legat de ­căderea lui Lucifer şi a îngeri­lor care i-au urmat. Arhanghelul ­Mihail, văzând căderea din slava cerească a îngerilor răi în frunte cu Lucifer, a strâns cetele îngereşti şi a oprit căderea altor îngeri. Pentru acest lucru a primit cinstea de a sta la „locul cel dintâi cu Serafimii, cu Heruvimii” și împreună cu toate cetele îngereşti, „a slăvi pe Sfânta cea de o ființă și nedespăr­țită Treime, pe Unul Dumnezeu, cântând cu glas de prăznuire: Sfânt, sfânt, sfânt, Domnul Savaot, plin este cerul și pământul de mărirea Ta! Deci, această conglăsuire a sfinților îngeri s-a numit sobor îngeresc, adică luare aminte, o cugetare, o glăsuire, o unire; căci împreună și cu un glas slăvesc pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, pe Sfânta Treime” (Vieţile Sfinţilor).

În istoria mântuirii, Mihail li se arată lui Avraam şi Lot, în episodul legat de distrugerea Sodomei, apoi i s-a arătat lui Iacov când fugea de fratele său Isav. Îl găsim pe Sfântul Arhanghel Mihail călăuzind poporul israelit pe vremea peregrinării sale prin pustie după ieşirea din robia egipteană. S-a arătat lui Varlaam când mergea să-i blesteme pe israeliţi. Este trimis de Dumnezeu ca mesajer către Iosua Navi, care a continuat misiunea lui Moise şi a dus poporul ales în Ţara Canaanului.

Arhanghelul Gavriil apare în Sfânta Scriptură ca aducătorul veştilor bune. În Vechiul Testament îl regăsim alături de Prorocul Daniel şi este cel care vesteşte naşterea lui Samson, iar din tradiţie ştim că Gavriil anunţă Drepţilor Ioachim şi Ana naşterea Sfintei Fecioare Maria. În Scriptura Noului Testament, el aduce vestea naşterii Sfântului Ioan Botezătorul lui Zaharia, în Templul din Ierusalim. S-a arătat în vis Dreptului Iosif şi l-a determinat să-i poarte de grijă în continuare Fecioarei Maria. Cea mai importantă veste bună pe care o aduce el este către Preasfânta Fecioară Maria că va naşte pe Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Tot el s-a arătat păstorilor, vestindu-le naşterea lui Hristos, iar după plecarea magilor vine în vis la Iosif şi-i spune să-i ia pe Pruncul Sfânt şi pe Sfânta Fecioară Maria şi să meargă în Egipt pentru a scăpa de prigoana lui Irod. Tradiţia Patristică îl identifică pe Gavriil cu îngerul care vine la Învierea Domnului şi dă piatra la o parte pentru a arăta că mormântul este gol şi Hristos a înviat. Tot Sfinţii Părinţi ne spun că el este îngerul care a binevestit femeilor mironosiţe Învierea Domnului.

Pentru toate aceste prezenţe şi mesaje minunate din istoria mântuirii neamului, Biserica îi cinsteşte, spunând: „Mai-marilor Voievozi ai Oştilor cereşti, rugămu-vă pe voi, noi, nevrednicii; cu rugăciunile voastre, să ne acoperiţi pe noi cu acoperământul aripilor slavei voastre celei netrupeşti, păzindu-ne pe noi, cei ce cădem cu dinadinsul şi strigăm: izbăviţi-ne din nevoi, ca nişte mai mari peste cetele puterilor celor de sus”.