Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Mesaje și cuvântări Martirii lui Hristos - izvor de lumină şi sfinţenie peste veacuri

Martirii lui Hristos - izvor de lumină şi sfinţenie peste veacuri

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Mesaje și cuvântări
Data: 04 Iun, 2021

- 50 de ani de la descoperirea moaştelor Sfinţilor Mucenici Zotikos, Attalos, Kamasis şi Filippos -

„Fii credincios până la moarte

şi îţi voi da cununa vieţii.”


(Apocalipsa 2, 10)


Hristos a înviat!

 

Cu aleasă bucurie duhovnicească, în lumina praznicului Învierii Domnului, întreaga Ortodoxie Românească, din țară și din afara granițelor, dar în mod deosebit Episcopia Tulcii, întâmpină anul acesta sărbătoarea Sfinților Mucenici Zotikos, Attalos, Kamasis și Filippos, deveniți de multă vreme ocrotitorii Dobrogei, iar din anul 2008 şi ocrotitori ai tinerei eparhii a Deltei Dunării.

Anul acesta, 2021, sărbătorim 50 de ani de la providențiala descoperire a acestor sfinți în vatra satului Niculițel, în vara anului 1971, în urma unor ploi torențiale care au spălat pământul înroșit cândva de sângele martirilor.

Sfinţii Martiri Zotikos, Attalos, Kamasis și Filippos au fost decapitați la Noviodunum (Isaccea-Niculiţel, judeţul Tulcea), la data de 4 iunie a unui an incert, fie în timpul persecuţiilor anticreştine declanşate din ordinul împăratului Diocleţian, între anii 303 şi 304, fie în timpul persecuţiilor ordonate de împăratul Liciniu, între anii 319 şi 324, fie în timpul persecuţiilor împăratului Iulian Apostatul (361-363). În acest sens, Martirologiul siriac menţionează data de 4 iunie ca zi de pomenire pentru Sfântul Mucenic Filippos, iar Martirologiul ieronimian îi menţionează pe toţi cei patru mucenici (Zotikos, Attalos, Kamasis și Filippos) ca fiind pomeniți la aceeaşi dată - 4 iunie1.

Sfinții Mucenici Zotikos, Attalos, Kamasis și Filippos au fost îngropaţi în martirionul de la Niculițel, sub maiestuoasa bazilică înălțată peste mormântul lor, în a doua jumătate a secolului al IV-lea. Această bazilică are o însemnătate deosebită pentru istoria Bisericii Ortodoxe Române, întrucât aici s-au păstrat moaştele acestor sfinţi într-un martirion special construit pentru ei.

Pământul Dobrogei, începând cu martirii Epictet și Astion de la Halmyris († 8 iulie 290) şi continuând cu martirii Zotikos, Attalos, Kamasis și Filippos de la Isaccea-Niculițel, a fost sfinţit prin jertfa multor martiri, mai ales în primele patru secole creştine.

Însă, nu se poate vorbi despre importanța martirilor de la Niculiţel fără a aminti cu recunoştinţă de cei care de-a lungul timpului au făcut posibilă păstrarea vie a cinstirii lor.

Mai întâi, ne amintim cu evlavie de creştinii care le-au ridicat trupurile după martirizare și le-au înhumat într-un loc comun. În mod deosebit, ne amintim de chipul luminos al Sfântului Ierarh Iachint de la Vicina, care avea reședința sa tot în zona Niculițelului, la Isaccea, judeţul Tulcea şi care a devenit, în anul 1359, primul Mitropolit al voievodatului Ţării Românești, având reşedinţa la Curtea de Argeş, pentru a fi alături de Domnul ţării, Nicolae Alexandru. Canonizarea Mitropolitului Iachint şi a Cuviosului Dionisie Exiguul (sec. VI) s-a făcut de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la iniţiativa noastră, în anul 2008.

Desigur, se cuvine a fi pomeniți şi toţi ierarhii de la Dunărea de Jos, care în vremurile stăpânirii otomane asupra Dobrogei (1428-1878) au păstrat aprinsă flacăra credinței creştine şi a identităţii naţionale româneşti.

În mod special, pomenim azi numele ierarhului Antim Nica, chiriarhul Eparhiei Dunării de Jos (1973-1994), prin grija căruia a fost ridicat, între anii 1984 şi 1990, peste vechiul martirion al bazilicii din secolul al IV-lea, întâiul muzeu al mormântului paleocreștin de la Niculițel.

Totodată, pomenim aici pe preotul Dumitru Capaciurea şi pe Arhiereul-vicar Gherasim (Cristea) Constănțeanul, cu reşedinţa la Galaţi, pentru curajul lor din anul 1971 de a duce sfintele moaște ale martirilor de la Niculiţel la Mănăstirea Cocoş, în pofida interdicției autorităților comuniste de atunci. În plus, menţionăm aici competenţa şi erudiția ştiinţifică a arheologului dr. Victor Heinrich Baumann, care a oferit Bisericii şi lumii ştiinţifice românești lucrarea Sângele Martirilor, Editura Dobrogea, 2015, cea mai bună carte scrisă despre Sfinții Mucenici Zotikos, Attalos, Kamasis și Filippos.

Profesorul Emilian Popescu rezumă importanţa descoperirii moaştelor Sfinţilor Martiri de la Niculiţel în mod sistematic: „Descoperirile de la Niculițel au astfel o valoare cu totul deosebită pentru că: 1. ele au adus la lumină, pentru prima oară, trupurile întregi ale unor martiri, ale căror nume le cunoaştem sigur; 2. a ieşit la iveală una dintre cele mai vechi basilici de pe teritoriul ţării noastre şi cel mai vechi martyrium de acest gen cunoscut până acum; 3. se întăreşte convingerea noastră că ştirile din martyrologii sunt veridice; 4. se dovedesc forţa şi vechimea credinţei creştine pe pământul României; 5. în sfârşit, asemenea descoperire este până acum unică în întreg spaţiul balcanic şi extrem de rară în întregul Imperiu Roman2.

Pentru a evidenţia continuitatea neîntreruptă a credinței noastre apostolice şi jertfelnicia poporului român, la sfinţirea Altarului Catedralei Mântuirii Neamului (25 noiembrie 2018), am așezat în piciorul Sfintei Mese şi părticele din moaştele Sfinţilor Martiri de la Niculițel: Zoticos, Attalos, Kamasis și Filippos, oferite de Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii.

Astăzi, la împlinirea a 50 de ani de la descoperirea sfintelor moaște ale martirilor de la Niculiţel, credincioșii ortodocşi români din Eparhia Tulcii, din eparhiile vecine, dar şi din alte părţi, cu multă credinţă, evlavie şi dragoste vin la acest izvor de binecuvântare care alină atât durerile trupești, cât și cele sufleteşti ale credincioşilor închinători.

Cu aceste gânduri, adresăm calde felicitări şi doriri de tot binele Preasfinţitului Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, celorlalţi ierarhi prezenţi, preoţilor, diaconilor, monahilor şi credincioşilor din Dobrogea, precum şi pelerinilor din întreaga ţară. Ne rugăm Preasfintei Treimi, Maicii Domnului, Sfinţilor Martiri de la Niculiţel şi tuturor sfinţilor să le dăruiască celor prezenţi pace şi bucurie, sănătate şi mult ajutor, întru mulţi şi fericiţi ani!

Cu aleasă preţuire şi părintească bine­cuvântare,

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 


*Mesaj transmis cu prilejul manifestărilor organizate de Episcopia Tulcii la sărbătorirea a 50 de ani de la descoperirea moaștelor Sfinților Mucenici Zotikos, Attalos, Kamasis și Filippos, Niculițel, 4 iunie 2021

 

Note:
1 Pr. prof. dr. Mircea Păcurariu, Sfinţi daco-romani şi români, Editura BASILICA, Bucureşti, 2013, p. 46; Emilian Popescu, Studii de istorie şi spiritualitate creştină, vol. 1, Editurile Academiei Române şi BASILICA, Bucureşti, 2018, pp. 491 şi 495.

2 Emilian Popescu, Studii de istorie şi spiritualitate creştină, vol. 1, p. 496.