Mănăstirea Pasărea, vatră de viețuire isihastă întemeiată de părinții viețuitori în Mănăstirea Cernica, a odrăslit peste veacuri chipuri luminoase de monahii care, prin viețuirea lor curată, s-au făcut stâlpi ai rugăciunii și mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu. Între aceste flori duhovnicești ale obștii de la Pasărea, două se remarcă în chip deosebit, despărțite de aproape două veacuri, dar unite în aceeași dorință de viața virtuoasă: Sfânta Cuvioasă Filofteia, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, trecută la cele veșnice în anul 1833, și Sfânta Cuvioasă Elisabeta, monahie care s-a nevoit ca pustnică în Munții Giumalău, din Bucovina, mutată la lăcașurile cerești în anul 2014, având vârsta de 44 de ani. Deși viețile celor două monahii s-au desfășurat în vremuri și împrejurări deosebite, una crescându-și copiii într-o casă boierească din București, în mahalaua Sfântului Visarion, cealaltă răbdând sărăcie lucie într-un sat bucovinean și apoi asprimea vieții pustnicești, în munți, amândouă au fost rânduite de pronia dumnezeiască să aibă metania lor și locul trecerii la Domnul în Mănăstirea Pasărea, desăvârșindu-se în ostenelile călugărești. Privind viețuirea lor în lumina celor trei mari daruri care le-au împodobit, lucrarea neîncetată a rugăciunii, iubirea smerită și darnică față de aproapele și harisma facerii de minuni, descoperim cu bucurie cum, în diferite moduri, Dumnezeu a lucrat în sufletele acestor maici, ajungând prin eforturile lor ascetice la măsura sfințeniei.
Teologia ortodoxă și provocările lumii contemporane
Cu deosebită bucurie în Hristos Domnul, am primit invitația de a participa la lucrările celei de-a doua Conferințe internaționale, cu titlul „Teologia ortodoxă și ontologia teologiei: urmări antropologice, politice, economice, sociale și culturale”, organizată la Tesalonic, în perioada 29 septembrie - 1 octombrie 2025, cu prilejul aniversării centenarului prestigioasei reviste Theologia a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei.
Tema propusă spre dezbatere în acest an este una de mare actualitate, mai ales în contextul atât de frământat, divizat și din ce în ce mai secularizat al lumii de astăzi, când valorile religioase și spirituale, precum și viziunea creștină despre om și societate sunt adesea contestate de reprezentanți ai diferitelor ideologii.
Acest eveniment bisericesc și academic de la Tesalonic reprezintă un moment de reflecție profundă asupra impactului noilor tehnologii asupra vieții omului și a Bisericii. Într-o lume marcată de avansul rapid al tehnologiei informatice și al inteligenței artificiale în viața cotidiană, întrebările privind natura umană, libertatea, dreptatea, suferința și boala, comuniunea dintre oameni și mântuirea devin din ce în ce mai acute și cer răspunsuri clare și relevante din partea Bisericii. Astfel, teologia ortodoxă, precum „puținul aluat care dospește toată frământătura” (1 Corinteni 5, 6), este chemată să ofere un răspuns nu doar spiritual, ci și profund antropologic și moral la provocările adresate Bisericii și societății de către noua eră tehnologică.
În acest context, teologia ortodoxă este chemată să dea mărturie despre perspectiva antropologică mereu actuală a creștinismului răsăritean, care accentuează valoarea și unicitatea persoanei umane, importanța comuniunii de iubire dintre Dumnezeu și om și sfințenia creației. Conform teologiei ortodoxe, tehnologia nu constituie în sine un pericol, ci este darul lui Dumnezeu pentru om. Aceasta devine însă problematică, atunci când nu slujește omului, ci tinde să îl înlocuiască, când eficiența, controlul și utilitarismul tehnologic sunt absolutizate în detrimentul valorilor libertății, demnității și spiritualității persoanei umane.
Într-o lume aflată în pericol să își piardă reperele autentice, este nevoie de un efort comun al slujitorilor Bisericii Ortodoxe de reafirmare a antropologiei biblice și patristice. În fața tehnologiilor care transformă rapid și profund structurile sociale, economice și familiale, Biserica are menirea de a reaminti faptul că omul nu este o simplă funcție biologică sau digitală utilă în societate, ci persoană creată după chipul lui Dumnezeu Cel personal și etern, care este chemată la viața veșnică și la îndumnezeire, după îndemnul Domnului Iisus Hristos: „Fiți desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârșit este” (Matei 5, 48).
În încheiere, felicităm pe organizatorii acestui eveniment și pe toți cei care contribuie, prin eforturile lor, la apariția neîntreruptă a revistei Theologia a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei, care, în paginile ei, reflectă o teologie vie, dinamică și ancorată în problemele lumii, dar fidelă învățăturii de credință bazate pe Revelația divină.
Totodată, ne rugăm Domnului Iisus Hristos să binecuvânteze pe toți participanții la lucrările acestei conferințe internaționale, dăruindu-le înțelepciune și ajutor spiritual pentru a lucra împreună în duhul adevărului, al păcii și al comuniunii, spre binele Bisericii și al lumii întregi.
Cu părintească binecuvântare în Hristos Domnul,
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Mesaj transmis la Conferința internațională dedicată aniversării centenarului revistei „Theologia” a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei, Tesalonic, Grecia, 29 septembrie - 1 octombrie 2025.
.jpg)
