500 de ani de tipăritură bisericească, la Patriarhie

▲ Expoziţia „Biblia şi Liturghia“, din Palatul patriarhal, a adunat peste 200 de titluri tipărite la Institutul Biblic al Patriarhiei Române timp de 500 de ani ▲ Aceasta cuprinde materiale cu Sfânta Scriptură şi Sfânta Liturghie, realizate de-a lungul timpului ▲

Ieri, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti, în Sala „Europa Christiana“, a avut loc vernisajul expoziţiei jubiliare „Biblia şi Liturghia“, care a cuprins cărţi şi obiecte de cult. La eveniment a fost prezent Prafericitul Părinte Patriarh Daniel, alături de membrii Sfântului Sinod. Organizatorul expoziţiei a fost părintele Florin Şerbănescu, Consilier patriarhal, coordonator al Sectorului Patrimoniu Cultural, din cadrul Patriarhiei Române. Acesta ne-a declarat că expoziţia a fost realizată din fondurile bibliofile ale Bibliotecii Sfântului Sinod al Patriarhiei Române, la care s-au mai adăugat „câteva titluri pe care le-am primit de la Episcopia Dunării de Jos sau din alte surse. Dar marea majoritate a cărţilor expuse sunt din colecţia Bibliotecii Sfântului Sinod; în total sunt 200 de lucrări. De asemenea, însoţitoare la această suită impresionantă de realizări tipografice sunt obiecte din colecţia Patriarhiei Române, din Atelierele Institutului Biblic sau din Ecleziarhia Catedralei patriarhale, care creează ambientul specific momentului liturgic“.

Centrul expoziţiei -reprezentat de o tiparniţă de la 1508

Obiectele sunt special alese pentru a recompune, pentru fiecare perioadă istorică în parte, atmosfera sfântului altar şi a sfintei mese. Au mai fost expuse evanghelii, cruci, potire. Centrul expoziţiei a fost reprezentat de o tiparniţă de la 1508. „De asemenea, avem aceste piese tipografice ale Tipografiei Institutului Biblic, tiparniţa care este o prezenţă marcantă aici. Este chiar centrul, pentru că despre ea vorbim acum la 500 de ani de tipar românesc. Sunt parcurse cinci veacuri, pe cele două teme: Sfânta Scriptură, pe de o parte, şi Sfânta Liturghie, pe cealaltă parte, într-o ordine cronologică, care crează o imagine de ansamblu vizitatorului despre felul cum a evoluat realizarea cărţilor de cult pe teritoriul ţării noastre în 500 de ani“, a adăugat părintele, care a amintit şi de manuscrisele care au fost baza tipăriturilor.

Tiparniţa aranjată în mijlocul expoziţiei are în stânga şi în dreapta două vitrine cu material tipografic al Institutului Biblic al Bisericii Ortodoxe Române, folosit pe o perioadă de 100 de ani în tipărirea cărţilor bisericeşti.

Vitrina din stânga este destinată Sfintei Scripturi, cu Biblia de la 1688, tipărită de domnitorul Şerban Cantacuzino, retipărirea acesteia în ediţie jubiliară în 1988 şi, de asemenea, noua ediţie sinodală a Sfintei Sripturi, tipărită cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

În vitrina opusă, rezervată Sfintei Liturghii, „este Liturghierul în original, alături de retipărirea Liturghierului în această vară la Târgovişte şi volumul de studii referitoare la Liturghierul lui Macarie, dar şi ultima Ediţie jubiliară a Liturghierului. De asemenea, mai pot fi admirate materiale reprezentative din fiecare capitol: «Liturghia Cuvântului» şi «Liturghia Euharistică»; Cuvântul şi Taina care se împreunează într-o singură trăire şi ajung, până la urmă, în actualitatea zilelor noastre. Cele două aripi, ca două abside ale bisericii, se întâlnesc la uşă cu apariţiile din ultimii ani pe cele două teme, Sfânta Scriptură şi Sfânta Liturghie. Recomandăm să vizitaţi expoziţia parcurgând de la Sfânta Scriptură până la uşă, şi apoi să reveniţi în centru, la Sfânta Liturghie, şi ajungeţi iarăşi la uşă. Nădăjduim că veţi avea imaginea a 500 de ani de strădanii, jertfe a multor generaţii de înaintaşi, care au luptat pentru ca toată credinţa să rodească în sufletele noastre“, a continuat părintele Şerbănescu. Cei interesaţi pot admira expoziţia până pe 10 noiembrie, publicul având acces între orele 10:00-17:00, zilnic, intrarea fiind liberă.

▲ „Toate slujbele noastre sunt inspirate din Sfânta Scriptură“

La prezentarea expoziţiei, ieri, Preafericitul Părinte Patriarh a spus că acest vernisaj este de ajutor „celor care sunt interesaţi să cunoasă mai bine valoarea Sfintei Scripturi şi a Sfintei Liturghii în viaţa Bisericii şi a poporului nostru, întrucât cultul este izvor de cultură creştină, iar cultura creştină izvorâtă din credinţă, din cult, este un mediu misionar de o deosebită valoare“.

Preafericirea Sa a remarcat că ceea ce se spune adesea prin cuvinte „se vede aici prin cărţile şi obiectele liturgice expuse. Pe lângă adevărul credinţei care se mărturiseşte pe baza Sfintei Scripturi în viaţa liturgică, Biserica a cultivat şi frumuseţea duhovnicească, atât cea liturgică a veşmintelor, a cărţilor, a gesturilor liturgice, cât şi a picturii, a imnografiei. Toate sunt izvorâte din Sfânta Scriptură. Noi, ortodocşii, avem o mulţime de moduri de a citi Scriptura şi de a o exprima“.

Lectura liturgică a Bibliei, comuniune cu Dumnezeu Cuvântul

„Există lectura kerigmatică pe care o facem, pentru ca apoi să o transmitem oamenilor sub formă de predică, omilie. Există şi lectura Sfintei Scripturi înveşmântată liturgic, în care citirea ia forma muzicii. Sfântul Ioan Gură de Aur a spus că noi, când citim Evanghelia, o citim cu o intonaţie muzicală, pentru a deschide cuvintele spre împărăţia cerurilor. Biserica este terenul fertil în care Cuvântul lui Dumnezeu aduce roade. Această citire a Sfintei Scripturi, în Liturghia comunităţii liturgice, este cel mai mult accentuată de către Biserica Ortodoxă. Toate slujbele noastre sunt inspirate din Sfânta Scriptură. Lectura aceasta liturgică a Bibliei este cea mai profundă, este făcătoare de comuniune cu Dumnezeu Cuvântul, Care Se exprimă prin cuvintele Scripturii şi întreolaltă.“

Părintele Patriarh a vorbit şi despre lectura iconografică: „Iconografia nu este o simplă podoabă a Bisericii, şi nu este doar o formă de didactică liturgică, ci, în primul rând, este veşmântul liturgic al lăcaşului de cult. Lectura iconografică a Sfintei Scripturi este parte din celebrarea liturgică. Deoarece Hristos Domnul este Cuvântul şi Chipul lui Dumnezeu, noi avem cuvinte rostite şi cuvinte vizualizate, cuvinte văzute. Deci totul este Sfântă Scriptură. Avem şi citirea Scripturii şi receptarea şi transmiterea ei sub forma imnografiei. Dacă imnografia este conformă cu dogma credinţei, ca şi pictura, atunci este ortodoxă. Dacă imnografia şi iconografia contrazic dogma credinţei, atunci nu mai avem de-a face cu Biserica Ortodoxă. Toate aceste forme exprimă acelaşi conţinut, taina prezenţei şi lucrării mântuitoare a lui Iisus Hristos în Biserică. Atunci când arhitectura ortodoxă este conformă cu Evanghelia, Scriptura este expusă într-o formă concentrată, vizualizată. Cuvântul este construit în simbol liturgic, corabie, scară către cer, cruce, biserică“.

În încheiere, Părintele Patriarh a precizat că în Biserica Ortodoxă totul este Scriptură. „Încă nu există, după cunoştinţele noastre, la ora actuală, nici o biserică din lume, mai biblică, mai scripturistică şi mai bogată în expresiile diverse ale citirii, receptării şi transmiterii Sfintei Scripturi ca Sfânta Ortodoxie.“

▲ „Anul acesta, am spart bâlciul de la poalele Colinei Patriarhiei“

Credincioşii veniţi în pelerinaj la Bucureşti anul acesta, cu prilejul sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou, au plecat acasă cu câte un suvenir religios de la sfintele moaşte. Pelerinii au putut achiziţiona obiecte religioase, cărţi şi veşminte preoţeşti, diaconeşti, de la comercianţii veniţi din toată ţara (mănăstiri, schituri, persoane fizice sau firme particulare), cât şi de la reprezentanţi ai Patriarhiei Române şi ai Arhiepiscopiei Bucureştilor. Faţă de anii trecuţi, anul acesta s-a efectuat un control mult mai riguros al obiectelor. Toate acele produse care nu s-au înscris în tradiţia ortodoxă au fost scoase de la vânzare de reprezentanţii Sectorului Economic al Arhiepiscopiei Bucureştilor, însărcinaţi de părintele vicar administrativ. „Acţiunea a fost organizată de Arhiepiscopia Bucureştilor şi de către Primărie. Nu s-a solicitat nici o sumă; doar Arhiepiscopia a cerut o sumă, care a intrat în colecta pentru asistenţa socială. Anul acesta, am spart bâlciul de la poalele Colinei Patriarhiei. Aprobările s-au dat de Sectorul Economic, cu înştiinţarea Arhiepiscopiei. Cele care au fost kitschuri au fost date deoparte de echipa de control. Am luat aminte pentru ca la anul să ştim mai concret condiţiile impuse, iar celor care nu se vor conforma să li se retragă autorizaţia. Să se vândă numai şi numai colportaj religios, nu kitschuri, nu porumb fiert sau seminţe, aşa cum s-a întâmplat în anii trecuţi“, a declarat pr. Ioan Iordache, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Bucureştilor. (Raluca Brodner)