Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Ajunul Bobotezei la Catedrala Patriarhală din București

Ajunul Bobotezei la Catedrala Patriarhală din București

Galerie foto (22) Galerie foto (22) Știri
Un articol de: Andrei Butu - 05 Ian, 2021

În Ajunul Botezului Domnului, marți, 5 ianuarie 2021, la Catedrala Patriarhală din București, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. Spre sfârșitul Sfintei Liturghii, așa cum este rânduiala, părintele arhimandrit Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, a săvârșit slujba Aghesmei Mari după rânduiala de la Bobotează.

În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a vorbit despre lucrarea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Înaintemergător al Domnului şi pregătitor al misiunii Sale în lume. Ierarhul i‑a îndemnat pe credincioși să își aducă aminte de Botezul pe care l‑au primit și să prețuiască identitatea creștină. „După cum ne spune o preafrumoasă și veche rugăciune pe care o rostim întotdeauna în ajunul și în ziua praznicului Bobotezei, raiul cel închis astăzi iar ni s‑a deschis. Cerurile închise în urma neascultării protopărinților noștri s‑au deschis și din înaltul cerului Părintele L‑a numit pe Cel Care Se boteza în Iordan «Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit» (Matei 3, 17). La Iordan, de mai multă vreme propovăduia botezul pocăinței Ioan Botezătorul, care a fost numit Înaintemergătorul Domnului. Rudenie cu Mântuitorul, rod al unor îndelungi rugăciuni, Ioan Botezătorul a fost prietenul adevărat, după cum a și fost numit, «Prietenul Mirelui». El era cel care venise să pregătească calea. El a mărturisit despre lumină și i‑a îndemnat pe oameni din diferite categorii sociale să‑L urmeze pe Mântuitorul. El le‑a spus tuturor: «Eu vă botez cu apă, dar vine Cel Ce este mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic să‑I dezleg cureaua încălțămintelor. El vă va boteza cu Duh Sfânt și cu foc, a Cărui lopată este în mâna Lui, ca să curețe aria și să adune grâul în jitnița Sa, iar pleava o va arde cu foc nestins» (Luca 3, 16‑17). Cu prilejul acestei sărbători să ne aducem aminte și de botezul nostru. Să prețuim identitatea noastră creștină pe care am dobândit‑o prin Botez, prin darul înfierii prin har”, a spus Preasfinția Sa.

În continuare, ierarhul a explicat că, începând din anul 1930, s‑au făcut foarte multe demersuri de către Patriarhia Română ca aproape de locul Botezului Domnului de la Iordan să se ridice un schit românesc într‑un spațiu primit de la autoritățile britanice în vremea când Țara Sfântă se afla sub protectorat străin: „Începând cu anul 1933, demersurile s‑au concretizat, astfel încât în anul 1935 a fost pusă piatra de temelie, înălțându‑se o biserică și câteva chilii în care au viețuit monahi români, între ei aflându‑se vreme de 5 ani și Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț, care în perioada 1947‑1952 a fost egumen al Schitului «Sfântul Ioan Botezătorul» de la Iordan. În această perioadă, se fac demersuri pentru refacerea, reconstruirea Schitului Românesc de la Iordan, situat foarte aproape de locul istoric al Botezului Domnului. În anul 1967, în urma mutării graniței de la Ierusalim la Iordan, schitul a fost închis, iar în anul 1970 biserica acestui așezământ monahal a fost grav avariată. De atunci, zona a fost închisă vreme de jumătate de veac”.

La finalul Sfintei Liturghii a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, părintele arhimandrit Clement Haralam a săvârșit slujba Aghesmei Mari sau Sfințirea cea mare a apei.

După slujba de sfințire, credincioşii prezenţi au fost binecuvântaţi, conform tradiției, cu Agheasmă Mare de către slujitorii catedralei.