„Biserica în mijlocul copiilor” - frumusețea și importanța timpului petrecut de tineri în tinda Bisericii

În săptămâna 30 octombrie - 5 noiembrie 2023, în Episcopia Daciei Felix se desfășoară  Tabăra de tineret „Biserica în mijlocul copiilor. Să învățăm și să ne jucăm împreună”. Evenimentul este organizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și în parteneriat cu mai multe instituții media din România și din Serbia și are ca scop apropierea tinerilor de Biserică prin inter­acțiunea cu aceștia și cultivarea, prin joc și rugăciune, a sentimentului de aparte­nență la comunitatea românească și, în special, la comunitatea credincioșilor ortodocși români din Banatul sârbesc.

Cât de multă bucurie aduc copiii! Câtă veselie și speranță cultivă în jurul lor! La cât optimism și entuziasm îndeamnă prin jocul și prin privirea lor blândă! Tinerețea este prilej de gingășie, de joacă, de cea mai necondiționată dragoste, dar și o mare responsabilitate pentru familie, Biserică și societate. Copiii au nevoie de atenție, au nevoie de protecție, au nevoie de învățături frumoase și de o creștere armonioasă, pentru că, pe cât de inofensivi, sinceri și delicați sunt, pe atât de vulnerabili devin în fața unei societăți lacome.

Tinerețea este, poate, cel mai frumos dar oferit omului. Un astfel de dar trebuie prețuit și cultivat, iar cea mai înălțătoare formă de a prețui un dar este recunoștința față de Cel care ni l-a oferit. Cărturarul și pedagogul german Johann Paul Richter (1763-1825) afirmă că „religia a făcut lumii prima educație; în religie, Dumnezeu S-a făcut om; în morală, omul devine Dumnezeu”. Dacă Dumnezeu, în nemăsurata Sa iubire de oameni (Ioan 3, 16), ne oferă darul tinereții, datoria și responsabilitatea noastră este aceea de a face din tinerețe mijloc de a-L cunoaște pe Dumnezeu, mai precis de a-i apropia pe copii de Biserică și de a cultiva în viața acestora valorile morale creștine autentice, pentru a-i ajuta să înțeleagă importanța prezenței lui Dumnezeu în viața lor. Este o responsabilitate de căpătâi a familiei, a slujitorilor Bisericii și, mai ales, a societății. Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul (1924-1994), un mare duhovnic al veacului XX, ne învață: „Numele pe care îl scrijelești pe scoarța unui copac se va mări, va crește odată cu el. La fel și inima copilului tău. Ceea ce scrijelești în anii lui de gingășie vei citi în cei care vor urma”.

Cu multă înțelepciune, dragoste, discernământ și dăruire, Biserica acordă o atenție deosebită pastorației tinerilor, deși contextul actual este, din nefericire, unul potrivnic, marcat de individualism, materialism și egoism, forme concrete de manifestare ale secularismului galopant. Copiii și tinerii de azi, poate apostrofați pe nedrept ca făcând parte din așa-numita „generație iPhone”, sunt înzestrați cu aceeași sensibilitate și au la fel de multă nevoie de sprijin, de atenție și de o educație echilibrată și responsabilă ca oricare alt tânăr. Ei nu sunt nici copii bolnavi, nici persoane cu handicap sau cu vreo nevoie specială. Prinși sub mirajul progresului tehnologic, pentru că s-au născut într-o epocă a tehnologiei, tinerii de astăzi sunt cât se poate de normali. Au multe calități, sunt doritori să cunoască și să învețe, au nevoie de afecțiune, ne cer sprijinul necontenit, chiar dacă în multe rânduri nu reușim să-i ascultăm. Cu răbdarea și îndrumarea necesară, tinerii de azi pot deveni sfinții de mâine ai Bisericii.

Tinerii din Episcopia Daciei Felix și bucuria de a-i avea cât mai aproape de Biserică

La fel ca în numeroase alte regiuni din țară, una dintre realitățile triste din Banatul sârbesc este prezența tot mai mică a tinerilor la biserică. Motive și provocări pentru această situație sunt destule, însă ele nu înlocuiesc ambiția și curajul de a-i aduce pe copii în lăcașul de cult. Este nevoie de acțiuni concrete pentru a-i apropia pe tineri de Biserică. Avem nevoie de tineri în Biserică. Ei împodobesc Biserica. Ei sunt misionarii de mâine ai Bisericii. 

Pentru că prezența copiilor aduce enorm de multă bucurie în Biserică, dar și pentru că, pe lângă celelalte învățături, copiii au nevoie să își împodobească sufletul cu lucrarea virtuților creștine și cunoașterea lui Dumnezeu, Episcopia Daciei Felix, prin Sectorul învățământ, a avut inițiativa de a-i aduce pe cei mici în tinda Bisericii, acolo unde, odinioară, stră-străbunicii noștri au dobândit, prin purtarea de grijă a dascălilor, cunoașterea slovelor.

Tabăra de tineret „Biserica în mijlocul copiilor. Să învățăm și să ne jucăm împreună” este darul Episcopiei Daciei Felix pentru 60 de tineri din cuprinsul eparhiei, care, timp de o săptămână, vor cunoaște frumusețea vieții creștine prin joc, prin învățătură și, mai ales, prin comuniune și rugăciune. În mijlocul lor vor fi specialiștii din cadrul Colegiului „Sfântul Nicolae”, Iași, care au definitivat un program ce corespunde vârstei și nevoilor celor mici.

Copilăria se caracterizează prin joc. Copilul se joacă pentru că este copil. Ceea ce pentru un adult este munca, pentru un copil este jocul. Bucuria jocului conduce la descoperire, la dezvoltare personală și interes, la cunoaștere. Din acest motiv, activitățile derulate cu tinerii, în cadrul acestei tabere, au ca finalitate dezvoltarea unor valori moral-religioase importante, precum prietenia, responsabilitatea, respectul, ascultarea, onestitatea, recunoștința, loialitatea, solidaritatea, generozitatea și smerenia. Totodată, în contextul secular contemporan debusolant, se urmărește și evidențierea elementelor identitare naționale românești, în special a limbii române, a tradiției ortodoxe românești și a culturii naționale.

Bucuria de a-i avea pe copii în Biserică nu poate fi completată decât de bucuria părintească de a-i fi ajutat pe aceștia să descopere ceea ce este bine. Biserica învață că Dumnezeu este Binele, iar viața curată este cunoașterea lui Dumnezeu, adică a Binelui care ne aduce folos. Un mare teolog al Bisericii, părintele Dumitru Stăniloae, arată că „dacă Dumnezeu este Binele, atunci pentru a înainta în bine este necesară statornicirea în Binele adevărat”. Prin multă muncă, „omul este oglinda Celui ce e Binele”. Ce îți poți dori mai mult pentru copii decât să fie „oglinzi ale Binelui, Hristos”, care să strălucească neîncetat în întunericul și tumultul societății contemporane?!