De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Biserica „Sfânta Treime“ din Sohodol renaşte din temelii
Satele de munte încântă trecătorii prin frumuseţea aşezărilor omeneşti, ce nu ştirbesc farmecul peisajelor naturale, dar mai ales prin ospitalitatea locuitorilor şi credinţa acestora. Poposind în satul Sohodol, judeţul Braşov, am fost încântaţi de peisaje, de oamenii de aici şi am găsit de cuviinţă să vizităm biserica "nouă" de aici, un lăcaş de cult aflat în plină renovare.
Biserica "Sfânta Treime" din Parohia Sohodol-Nou, Protopopiatul Bran-Zărneşti, numită de săteni "biserica nouă", a fost zidită în 1820. Puţinele documente ale vremii ne arată că preotul Dumitru, care slujea la biserica veche din Sohodol împreună cu socrul său, a luat iniţiativa de a construi o biserică din lemn în partea de sus a localităţii, pentru a răspunde mai bine nevoilor religioase ale sătenilor care şi-au întemeiat gospodării până aproape de poalele Munţilor Bucegi. Aşa cum cereau legile acelor vremuri, preotul Dumitru a fost nevoit să meargă călare până la Cluj, la Dieta de aici, pentru a obţine aprobările necesare construirii lăcaşului de cult. Îndată după obţinerea aprobărilor, preotul şi sătenii au pornit lucrările de construcţie. "Iniţial, s-a făcut o temelie din piatră pentru o construcţie din lemn, dar mai târziu se pare că enoriaşii au găsit o posibilitate de a construi biserica din piatră, dar pe aceeaşi temelie. Se pare că biserica a fost construită de meşteri saşi. Pornind lucrările de consolidare, am descoperit, o greşeală de construcţie. Probabil că din avântul lucrării, atunci, la 1820, au construit pereţii exteriori, au lăsat începuturile de bolţi şi au pus acoperişul, probabil să nu-i plouă. Construind mai apoi bolţile, au fost încurcaţi de grinzile de la acoperiş. Soluţia a fost să taie grinzile, pentru că nu se puteau încadra cu bolţile şi de aceea au şubrezit acoperişul", ne-a explicat parohul de la Sohodol-Nou, părintele Cornel Ionel Puşcariu. Consolidarea zidirii Primele lucrări de consolidare şi renovare la biserica nouă din Sohodol au început în aprilie 2009. După o mişcare seismică uşoară, au apărut câteva fisuri, iar deplasarea bolţilor de-a lungul vremii este atât de pregnantă, încât crucea de pe catapeteasmă a fost îndoită de presiunea exercitată. În urma unei expertize, s-a ajuns la concluzia că lăcaşul de cult necesită ample lucrări de consolidare. Astfel, s-au efectuat săpături în jurul bisericii, până la nivelul fundaţiei, pentru a se face o subzidire. A urmat turnarea unor stâlpi de beton în dreptul arcadelor, care să susţină construcţia şi reparaţiile acoperişului. "A fost foarte greu să strângem bani pentru lucrări. Am primit de la Secretariatul de Stat pentru Culte, prin grija secretarului de stat Adrian Lemeni, care ne-a şi vizitat de trei ori, sumele de 12.000 de lei în 2009 şi 3.000 de lei în 2010. Contribuţiile credincioşilor au fost de real folos, încât am ajuns la suma de 60.000 de lei investită până la finele anului 2010", ne-a mai spus părintele paroh. O altă lucrare costisitoare este recondiţionarea picturii interioare. De o rară frumuseţe artistică, pictura a fost realizată în perioada 1860-1865 de pictorul Toma Condrea. Câteva scene din pridvorul bisericii au fost deja recondiţionate, urmând ca, după finalizarea celorlalte lucrări de restaurare, întreaga pictură să-şi recapete strălucirea de odinioară. "Ne dorim să reconsolidăm şi catapeteasma, ale cărei icoane sunt deosebite, de o bogăţie spirituală rar întâlnită. Din orice unghi, parcă sfinţii se uită la tine", continuă părintele Puşcariu. Cele şapte Sohodoale Parohia Sohodol-Nou numără 160 de case, care se întind pe o suprafaţă mare. Familiile din parohie sunt formate din oameni cumsecade, cu o credinţă sinceră şi puternică, manifestată prin ataşamentul faţă de Biserică, cultul dezvoltat al morţilor şi păstrarea tradiţiilor. Spiritul ospitalier al sătenilor se simte cel mai bine în activităţile din comunitate. Hramul bisericii din 2009 a fost marcat de o întâlnire a reprezentanţilor tuturor localităţilor din România care poartă numele Sohodol. Împreună cu Primăria Sohodol, parohia a invitat primarii şi câţiva reprezentanţi ai celorlalte şase localităţi cu acelaşi nume: Sohodol de Bihor, comuna Căbeşti, două din judeţul Alba, altul care ţine de oraşul Tismana, unul din comuna Lăleşti, jud. Hunedoara, şi unul la Bacău. "Împreună am hotărât să ne întâlnim la noi, an de an, nu neapărat de hramul bisericii. Dorim să amplasăm sus, pe locul numit Bradul Înalt, o copie a crucii de pe Caraiman şi împreună cu parohiile brănene şi cu aceste Sohodoale, să facem un drum al crucii pe 14 septembrie", ne-a spus părintele paroh. Un fapt interesant este că toate localităţile sunt amplasate pe văi, dealuri sau munţi, şi în fiecare an secetos valea respectivei localităţi seacă. "Însuşi numele Sohodol înseamnă vale seacă", a completat părintele Puşcariu. Un alt proiect al parohiei iniţiat cu sprijinul Primăriei Sohodol este cel de refacere a căminului cultural, în cadrul căruia se va dezvolta cu susţinere din partea Uniunii Europene un centru de consultanţă pentru părinţi şi copii. Acesta va fi în gestiunea parohiei şi va întâmpina cazurile de violenţă în familie, de copii care au părăsit domiciliul şi va oferi spaţiul necesar tuturor activităţilor similare întâlnirii satelor cu numele Sohodol. "Cu satul Sohodol din judeţul Alba am reuşit să dezvoltăm deja un parteneriat. Domnul Furdui Iancu, care este din Sohodolul din Alba, ne-a promis că ne primeşte 5-6 copii nevoiaşi acolo şi noi vom primi câţiva copii de acolo, pentru a le arăta împrejurimile", a mai spus părintele paroh.