Biserici în haine de sărbătoare de praznicul Adormirii Maicii Domnului

▲ Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului este cel mai răspândit hram de pe cuprinsul Patriarhiei Române ▲ În fiecare oraş există cel puţin o biserică ce poartă acest hram, iar în fiecare episcopie se află cel puţin o mănăstire cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ ▲ La toate aceste sfinte lăcaşuri se organizează pelerinaje şi procesiuni speciale, la care participă, anual, milioane de credincioşi ▲ Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, este prezent astăzi la hramul Mănăstirii „Sfânta Maria“ Techirghiol şi va împărtăşi credincioşilor un cuvânt de învăţătură ▲

Pe 15 august, când întreaga creştinătate cinsteşte Adormirea Maicii Domnului, sute de biserici şi mănăstiri din întreaga ţară se îmbracă în haine de sărbătoare. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisercii Ortodoxe Române, este prezent astăzi la hramul Mănăstirii „Sfânta Maria“ Techirghiol şi va împărtăşi credincioşilor, după Sfânta Liturghie, un cuvânt de învăţatură.

Mănăstirea de la Techirghiol închinată Maicii Domnului a luat fiinţă prin grija patriarhului Miron Cristea care, în 1928, a cumpărat în staţiunea Techirghiol o vilă unde a fost înfiinţat un sanatoriu pentru cler. În perioada 1965-1967, patriarhul Justinian a hotărât renovarea şi extinderea sanatoriului, ridicând încă un etaj pe latura dreaptă a edificiului, iar zece ani mai târziu, au fost ridicate alte două corpuri de clădire aşezate perpendicular, unde astăzi se află chiliile monahiilor şi trapeza mănăstirii. Mănăstirea este vizitată de numeroşi credincioşi care vin să primească sfaturi de la părintele Arsenie Papacioc, renumit duhovnic şi predicator.

Biserici cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ din Arhiepiscopia Bucureştilor

În cadrul Protopopiatului I al Arhiepiscopiei Bucureştilor, mai multe biserici sunt închinate praznicului Adormirii Maicii Domnului: două în Calea Giuleşti, apoi Biserica Kretzulescu de pe Calea Victoriei, sectorul I, ca şi parohia Militari I din sectorul 6, parohia Miron Patriarhul din sectorul I, parohia Sapienţiei din sectorul 5, parohia Spirea Nouă şi parohia Tudor Vladimirescu I, din sectorul 5.

În Protoieria II Capitală, îşi sărbătoresc astăzi hramul parohia Balta Albă din sectorul 3, parohia Dichiu şi Hagiu de la Hala Traian, din sectorul II, parohia Iancu Vechi şi parohia Biserica Icoanei din sectorul II, parohia Pitar Moş, parohia Olari, parohia Precupeţii Noi, parohia Popa Soare şi parohia „Sfântul Silvestru“ din sectorul 2.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Sfântul Mercurie“ - Titan din Protoieria III Capitală este nou construită. „Am ales acest hram pentru că am simţit ocrotire şi sprijin din partea Maicii Domnului, care ne-a ajutat mult în demararea construcţiei. În plus, prima Sfântă Liturghie care a fost săvârşită în biserica noastră a fost chiar de praznicul Adormirii Maicii Domnului. Pentru aceasta, am hotărât să-i închinăm ei această biserică. Lăcaşul de cult în care slujim a fost de curând împodobit cu pictură. Săptămâna aceasta am finalizat pictura de pe bolta altarului, care o înfăţişează pe Maica Domnului Platytera.

După slujba hramului, vom organiza o agapă şi vom împărţi pachete cu hrană credincioşilor. O parte din pachete vor ajunge la un cămin de bătrâni, unde avem obiceiul să mergem la marile praznice ale Bisericii“, ne-a declarat preotul paroh Marius Lepădatu.

Hram la trei parohii din Iaşi

În Moldova, peste 200 de biserici de mir sau de mănăstire au hramul „Adormirea Maicii Domnului“. La Iaşi, trei biserici îşi sărbătoresc astăzi hramul. Una dintre ele, cunoscută de ieşeni ca Biserica Vulpe, din Protopopiatul Iaşi I, care mai are şi hramul „Sf. Antonie cel Mare“, este ridicată pe locul unei foste biserici construite în 1632 de breasla blănarilor. Actuala biserică, din piatră, a fost construită de vornicul Teodor Burada.

Pentru credincioşii din cartierul ieşean Galata, bucuria hramului de astăzi este amplificată de faptul că toate slujbele de hram sunt oficiate în interiorul bisericii mari şi nu la demisol, unde se oficiază de obicei.

Şi la Biserica Barnovschi este, astăzi, sărbătoare. Lăcaşul de cult este ctitoria domnitorului Miron Barnovschi şi aici a funcţionat o şcoală pentru fiii de domnitori şi pentru copiii marilor boieri din Moldova.

Zeci de parohii din Arhiepiscopia Iaşilor au astăzi hram

În Protopopiatul Iaşi I, mai este sărbătoare la Glăvăneşti, Bivolari, la Mădârjac, Uricani, Iepureni, Cotu Morii, Bălteni, Sineşti, Ţibana, Tungujei, Voineşti, Bogdăneşti şi Rediu. În Protopopiatul Iaşi II, este hram la Coropceni, Deleni, Petreşti, Grădinari, Hadâmbu, Ruseni, Schitu Duca şi Valea Satului. În Protopopiatul Paşcani există biserici închinate Adormirii Maicii Domnului în municipiul Paşcani, la Todireşti, Boureni, Brăteşti, Gâşteşti, Goeşti, Hândreşti, Mirceşti şi Ruginoasa. În Protopopiatul Hârlău este hram astăzi în municipiul Hârlău, la Deleni I, Federeni, Gropniţa, Sârca şi Prăjeni. Parohiile Cerchejeni, Chişcovata, Ghilăneşti, Roşiori, Stânceşti, Stăuceni şi Zăiceşti, din Protopopiatul Botoşani, sunt şi ele în sărbătoare, iar în Protopopiatul Darabani, la Hudeşti, Ivancăuţi, Păltiniş, Oroftiana de Sus, Dragalina, Comăneşti şi Balinţi. Şase biserici din Protopopiatul Săveni au hram astăzi: Epureni, Hăneşti, Pădureni, Ringhileşti, Unţeni şi Vlăsineşti. Parohiile Bicaz Chei I, Dobreni, Ghelăieşti, Mărgineni, Tarcău, Bărgăoani, Verşeşti, din Protopopiatul Piatra Neamţ îmbracă şi ele haine de sărbătoare. De asemenea, în Protopopiatul Târgu Neamţ, sunt parohii cu acest hram la Boiştea, Vânători, Ghindăuani, Grumăzeşti, Preoteşti, Răuceşti, Urecheni şi Valea Arini, iar în Protopopiatul Dorohoi este hram la Catedrala din oraş, la Broscăuţi, Cerviceşti, Dimăcheni, Dolina, Şipoteni, Lojna, Todireni, Popeni şi Şendriceni. În Protopopiatul Ceahlău este hram la Galu şi Grinţieş, iar în Protopopiatul Roznov este sărbătoare la Beţăieşti, Mănoaia, Podoleni şi Tazlău.

Pelerini la mănăstirile ocrotite de Maica Domnului

Mii de pelerini sunt aşteptaţi astăzi la mănăstirile ocrotite de Maica Domnului. La Putna, în fiecare an sosesc pelerini din toate colţurile ţării pentru a se închina la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Potrivit tradiţiei, aici a existat o vatră sihăstrească cu mult timp înainte ca Sfântul Voievod Ştefan cel Mare să zidească, în 1466, mănăstirea.

Anul acesta, la Mănăstirea Văratec va avea loc, pe lângă sărbătoarea hramului, şi proclamarea locală a canonizării Sfântului Iosif de la Văratec. Ambele evenimente se vor bucura de participarea unui sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi conduşi de Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. În seara aceasta, după slujba Sfintei Liturghii, de la ora 18:00, va avea loc slujba de Priveghere închinată Sfântului Cuvios Iosif de la Văratec, iar mâine dimineaţă, după Sfânta Liturghie, va avea loc proclamarea locală a canonizării Cuviosului Iosif de la Văratec. Mănăstirea Văratec datează din 1785 şi a fost ctitorită de fiica unui preot din Iaşi.

Mănăstirea Nicula, din judeţul Cluj, adăposteşte icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. De praznicul Adormirii, aici are loc cel mai mare pelerinaj din Transilvania. Pe drumul care leagă Clujul de Gherla, între Jucu şi Răscruci, în fiecare an, şiruri nesfârşite de oameni, tineri, copii şi bătrâni, merg desculţi pe asfaltul fierbinte, cântând imnuri religioase, într-o procesiune sfântă. Prin sate, la porţi, localnicii îi imbie cu apă rece şi fructe, cu puţine merinde, îmbărbătându-i să treacă peste oboseala cumplită a drumului şi peste căldura nemiloasă.

Şi Mănăstirea Rohia, din judeţul Maramureş, aşteaptă astăzi, la sărbătoarea hramului, mii de pelerini. Hram este şi la Mănăstirea Piatra Sfântă (Schitul lui Tărâţă), din judeţul Iaşi, la Mănăstirea Bistriţa şi Schitul Draga, din judeţul Neamţ, la Mănăstirea Cozancea şi Mănăstirea Zosin, din judeţul Botoşani. În Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor este hram şi la mănăstirile Rarău, Humor, Feteşti, Schitul Orata şi la Plutoniţa. În Episcopia Romanului, sunt în sărbătoare mănăstirile Tisa şi Diaconeşti, iar în Episcopia Huşilor, există două mănăstiri în sărbătoare: Mălineşti şi Moreni.

▲ Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, prăznuită în mod deosebit la Constanţa

Manifestările prilejuite de acest mare praznic au început încă de ieri, 14 august, cu pomenirea la „Crucea marinarilor“, aflată pe malul mării, a tuturor celor ce s-au sfârşit pe mare, informează Agenţia de Ştiri BASILICA. Tradiţia locală include şi o sărbătoare a pâinii, în care se sfinţesc ofrandele de pâine aduse în cinstea Maicii Domnului.

Între evenimentele prilejuite de marele praznic al Adormirii Maicii Domnului s-a aflat şi un vernisaj al unei fetiţe de nouă ani, care a pictat 29 de icoane pe sticlă, reprezentând pe Maica Domnului, pe Mântuitorul şi pe sfinţii Bisericii noastre. Aseară, Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a slujit la Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ II din Constanţa, participând apoi la slujba Prohodului la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului“, „Sf. Bretanion“ şi „Sf. Nicolae“ din localitatea 23 August.