Botezul Domnului, sărbătorit după tradiţie în Capitală

Praznicul Botezului Domnului, numit şi dumnezeiasca arătare sau, popular, Boboteaza, este serbat după tradiţia liturgică răsăriteană printr-un program liturgic bogat la Catedrala Patriarhală din București, care va include şi pregătirea mai multor mii de recipiente cu Agheasmă Mare pentru pelerini.

Celebrarea marelui praznic al Botezului Domnului în apele Iordanului va începe joi, 5 ianuarie, în ziua ajunului, prin săvârşirea, după o rânduială specială specifică acestei sărbători, a Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia praznicului, de către soborul de slujitori ai Catedralei Patriarhale. La finalul Sfintei Liturghii, soborul de preoţi şi diaconi săvâr­șește slujba Sfinţirii mari a apei sau a Aghesmei Mari.

După aceste rânduieli liturgice, voluntarii Patriarhiei Române au pregătit 13.000 de sticle cu Agheasmă Mare, precum şi 5.000 de pachete cu anafură, care urmează să fie împărţite la „Baldachinul Sfinţilor” în ziua praznicului, 6 ianuarie, încă de la ora 7, credincioşilor şi pelerinilor.

În ziua de serbare a Botezului Domnului, vineri, în Catedrala Patriarhală va fi săvârşită Sfânta Liturghie arhierească, iar la orele amiezii trei arhierei, înconjuraţi de soborul de preoţi şi diaconi ai sfântului lăcaş de pe Colina Bucuriei, vor oficia slujba Sfinţirii mari a apei în pridvorul Reşedinţei Patriarhale, binecuvântându-i la final pe credincioşii prezenţi prin stropirea cu această apă sfinţită, informează Biroul de presă al Patriarhiei Române.

Slujba Sfinţirii mari a apei se săvârşeşte în fiecare an doar cu prilejul praznicului Botezului Domnului, atât în ajunul, cât şi în ziua sărbătorii. Apa sfinţită în timpul acestei rânduieli speciale oficiate, de regulă, la sfârşitul Sfintei Liturghii, poate fi consumată de credincioşi până în ziua odovaniei praznicului, respectiv ziua de 14 ianuarie, iar în restul anului la sfatul duhovnicului.