Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Conferință dedicată patrimoniului mondial UNESCO din România la Palatul Parlamentului

Conferință dedicată patrimoniului mondial UNESCO din România la Palatul Parlamentului

Galerie foto (19) Galerie foto (19) Știri
Un articol de: Andrei Butu - 13 Apr, 2021

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO marchează în această perioadă împlinirea a 65 de ani de pre­zență românească în Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură printr-o serie de activități. Evenimentele au debutat marți, 13 aprilie 2021, în Sala „Avram Iancu” a Palatului Parlamentului, cu o masă rotundă cu tema „Patrimoniul mondial UNESCO din România, provocări și soluții”, cu ocazia Zilei interna­ționale a monumentelor și siturilor UNESCO, sărbătorită în fiecare an la 18 aprilie.

Întâlnirea a oferit prilejul unor discuții aplicate cu reprezentanți ai ministerelor implicate, ai Academiei Române, Institutului Național al Patrimoniului, Patriarhiei Române, specialiști în domeniile de profil, precum și cu reprezentanți ai autorităților locale pe raza cărora există monumente de patrimoniu UNESCO.

În deschiderea oficială a evenimentului, deputatul Mihai Weber, președintele Comisiei permanente comune pentru relația cu UNESCO, a explicat că în acest an vor fi abordate probleme de educație și știință, mai ales cele referitoare la efectul pandemiei asupra sectorului cultural-științific și a tinerilor: „În toți acești ani, bunurile materiale şi imateriale naturale românești au primit apreciere pentru valoarea lor unică și universală și au fost înscrise în patrimoniul mondial UNESCO. Ne propunem ca prin dezbaterile, mesele rotunde, întâlnirile și discuțiile pe care le vom purta să avem o abordare realistă și nicidecum una triumfalistă, pentru că apartenența noastră la UNESCO înseamnă, în primul rând, respon­sabilități. În acest an vom încerca să atingem probleme legate de educație, știință, mai ales în acest context pandemic care preocupă UNESCO pe fondul efectelor sale asupra tinerilor și a viitorului și, evident, și efectele asupra întregului sector cultural și științific”.

În continuare, Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaţilor, a rostit o alocuțiune în care a reliefat faptul că UNESCO este expresia celor mai nobile idealuri ce fundamentează sistemul Națiunilor Unite, asigurarea păcii și cooperării internaționale prin acces la educație, eliminarea discriminărilor sociale, protejarea patrimoniului cultural și natural, precum și încurajarea comunicării și schimburilor știin­țifice. Totodată, a subliniat că patrimoniul românesc este o realitate vie, care conectează prezentul cu valorile moștenite de la înaintași. „Devenită parte a organizației, la 10 ani de la fondarea acesteia, în iulie 1956, cu 65 de ani în urmă, România este mândră să contribuie la această luptă constantă pentru valorile cele mai înalte ale umanității. Astăzi suntem prezenți în listele patrimoniului universal cu 8 obiective și ansambluri cultural-istorice și naturale și cu 7 tradiții înscrise în lista patrimoniului intangibil. Este rezultatul muncii specialiștilor care au cercetat și au realizat documentația complexă necesară în procesul de nominalizare și este, de asemenea, rezultatul implicării comunităților locale. (…) Material sau non-material, patrimoniul românesc este o realitate vie, care conectează prezentul și ­valorile venite din trecut”, a spus deputatul Ludovic Orban.

În cadrul discuțiilor au susținut prezentări Simona-Mirela Miculescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar, delegat permanent al României pe lângă UNESCO; Sergiu Nistor, consilier prezidențial; acad. Sabina Ispas, din partea Academiei Române; Daniela Gîtman, secretar de stat din partea Ministerului Afacerilor Externe; Liviu Brătescu, secretar de stat din partea Ministerului Culturii; Ștefan Bâlicim, manager general la Institutul Na­țional al Patrimoniului.

Delegat din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la acest eveniment a fost părintele Nicolae Dascălu, consilier patriarhal și director al Publicațiilor „LUMINA”, care a evidențiat că monumentele și siturile Bisericii Ortodoxe Române înscrise în lista patrimoniului UNESCO sunt mărturii ale creativității și spiritualității românești demne de protecție și cunoaștere la nivel mondial. „Biserica este deținătoare și administrator de multe obiective de patrimoniu, de valoare națională, mondială și regională. Raportarea Bisericii la patrimoniul sacru pe care îl chivernisește are patru dimensiuni fundamentale: spirituală, comunitară, administrativă și educativă. Responsabilitatea față de bunurile sacre este o datorie de conștiință față de Dumnezeu și o continuare a actului fondator, săvârșit de ctitori și binefăcători. Bisericile au fost ridicate spre slava lui Dumnezeu și pomenirea ctitorilor. (…) Avem în lista patrimoniului mondial UNESCO biserici din toate cele trei provincii românești (Moldova, Transilvania și Țara Românească). Ne-am dori ca și alte ctitorii unicat din țara noastră să fie cunoscute la nivel internațional prin intermediul programelor UNESCO, iar cele incluse deja să fie promovate pe toate meridianele lumii. În partea de sud a țării, București și Ilfov au peste 1.000 de monumente, dar nici unul, deocamdată, nu face parte din patrimoniul mondial UNESCO. Pentru aceasta, Biserica are nevoie de suportul Statului român, întrucât monumentele noastre îmbogățesc patrimoniul cultural național și sunt cărți deschise despre frumusețea sufletului românesc și geniul său creator, în constelația civilizației și culturii mondiale”, a reliefat părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu.

De asemenea, senatorul Anca Dragu, pre­ședintele Senatului României, a prezentat rolul esențial al UNESCO pentru promovarea culturii românești și a diversității culturii românești: „Nu putea fi un moment mai bun decât acesta să reflectăm împreună asupra elementelor noastre de patrimoniu mondial, precum și asupra necesității protejării și conservării acestor elemente. Prezențele românești pe listele patrimoniului mondial material și imaterial UNESCO sunt numeroase și se bucură de o largă apreciere internațională, reprezentând expresia unei societăți cu o moștenire culturală valoroasă, care timp de jumătate de veac a contribuit la formarea unui sentiment profund de mândrie și aparte­nență națională”.

Evenimentul a continuat cu intervenții din partea reprezentanţilor următoarelor instituţii: Comisia permanentă comună a Camerei Depu­taților și Senatului pentru relația cu UNESCO; Consilii județene; Ministerul Afacerilor Externe; Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene; Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Ministerul Educației; Comisia Națională a României CNR UNESCO; Biblioteca Națională a României; Institutul Cultural Român.

 

Citeşte mai multe despre:   Palatul Parlamentului