Cristian, vatră românească din Ţara Bârsei

Comuna Cristian din judeţul Braşov se află în imediata apropiere a oraşelor Ghimbav, Codlea, Braşov şi Râşnov. În aceste locuri, românii au convieţuit în bună pace cu saşii care au colonizat estul Transilvaniei la 1200. Construcţia actualei biserici din Cristian a început în 1790, iar în prezent, o nouă biserică se ridică pentru cele câteva sute de familii mutate în comună, după 1989.

Parohia "Adormirea Maicii Domnului" din localitatea Cristian face parte din Protopopiatul Bran - Zărneşti al Arhiepiscopiei Sibiului. "Vatra românilor de aici a existat ca urmare a trecerii romanilor. Sunt mărturii ale existenţei românilor în aceste zone, prin bisericile vechi, din apropiere, la Şcheii Braşovului, la Râşnov, unde este atestată documentar cea mai veche biserică din estul Transilvaniei", spune părintele paroh Nicolae Floroiu de la Biserica "Adormirea Maicii Domnului", din cadrul Protopopiatului Bran - Zărneşti. După venirea germanilor, care au colonizat partea de est a Transilvaniei, românii au trăit în bună vecinătate cu aceştia. "În Ţara Bârsei, primăriile au fost întotdeauna săseşti. Într-un act al magistratului Braşovului se arată că în jurul anului 1680 aici erau aproximativ 24 de familii de români contribuabili, iar numărul celor necontribuabili nu se cunoaşte. Românii aveau cimitir şi o cruce acoperită, un altar, la care servea un preot din Râşnov", iar prin 1790 se arată că "de vreo 50 de ani, românii au un preot, de sine stătător, din documentele vechi, pe nume Bucur", relatează părintele Nicolae Floroiu.

Bisericile româneşti erau construite din bârne

În aceste documente se mai aminteşte de "Bisericuce", un deal lângă cetatea săsească din comună, un toponim ce arată că acolo era o bisericuţă mai mică. Tot acolo era şi cimitirul de care s-a amintit. "În Cristian nu cred că au fost doar două biserici", consideră părintele paroh, "ci erau deja trei biserici, în anul 1753, când căpitalul Birţ din Braşov, cu cheltuiala sa, măreşte una din biserici, iar la 10 mai 1753 nu rămâne decât să se bată şindrila. Însă, după numai o zi, la 11 mai, judele trimite să se sfărâme biserica aceasta şi se menţionează că şi în biserica veche s-a lovit cu topoare, de unde se vede că românii aveau ridicată o biserică nouă lângă una mai veche".

După acest eveniment, apar date foarte clare referitoare la biserici, în anii 1750, 1770, iar în 1790 încep lucrările la actuala biserică. "Pe atunci nu era permis să se facă biserici decât din bârne, şindrilă, doar ungurii şi saşii puteau construi biserici puternice, din piatră. Românii din toată Ţara Bârsei au dovedit că şi ei pot face biserici puternice, astfel că, fără acordul Imperiului Austro-Ungar, au făcut biserici din piatră şi cărămidă. În 1791, episcopul Gherasim Adamovici de la Sibiu a sfinţit cel de-al doilea preot, fiul preotului Bucur, pe numele său Stoica Popovici. O persoană providenţială care a început lucrările la lăcaşul de cult, care

s-au terminat în 1795. Biserica a fost sfinţită după câţiva ani, pentru că nu a avut curaj nici episcopul de la Sibiu să vină, fiind o biserică făcută "fără acte", fără acordul sau ştiinţa Imperiului Austro-Ungar", a menţionat preotul Nicolae Floroiu.

Cu toate acestea, "a venit totuşi episcopul Gerasim Adamovici şi a sfinţit-o, dar a fost luat la întrebări de către autorităţile de atunci chiar magistratul Braşovului. Acesta, un sas, a răspuns că, din câte ştie el, românii aveau o biserică mică şi nu a avut ce să le facă, astfel că, de această dată, el a ţinut cu românii. A mai spus că nu românii din Cristian au ridicat biserica, ci un negustor braşovean, Nicolae Ciurgu, cu familia sa, iar cei din sat şi-au adus contribuţia doar prin muncă la ridicarea ei", ne povesteşte părintele.

Şcoala românească din tinda bisericii

În 1821, tot Stoica Popovici, Popa Stoica, cum apare el menţionat în anale, a oferit suma necesară pentru pictarea bisericii, astfel că a rămas fără bani de zestre pentru fete. "Pe atunci, şcoala se făcea în tinda bisericii, iar acum, în zidul actualei biserici se vede o nişă, o fostă fereastră, care era a şcolii, cea de a

doua, pentru că prima era chiar în curtea preotului Stoica Popovici, care a dat o parte din casa sa pentru şcoală. În timp, o altă şcoală a fost amplasată în locul unde acum este casa parohială, iar lângă ea, biserica a făcut apoi o altă şcoală care s-a inaugurat în 1900 de către vrednicul preot Virgil Pop. Şcoala ridicată de el este şi acum cunoscută cu numele de "Şcoala românească"", aici fiind şcoala generală din comună", a spus părintele Floroiu.

În 1934, s-a ridicat o clădire a Căminului Cultural al Românilor, în care a avut loc prima adunare a ASTREI, din perioada postbelică. Acolo s-a făcut şi o casă a îngrijitorului, lângă casa parohială. În 1969, preotul Ioan Comşulea a cumpărat o casă săsească, împreună cu Consiliul Parohial, care este cea de a doua casă parohială pentru cel de-al doilea preot de la Cristian.

Festival al coralelor din Ţara Bârsei

În Parohia Cristian este unul dintre cele mai vechi coruri bisericeşti, înfiinţat în 1914 de un localnic, profesorul Nicolae Munteanu. "Corul s-a menţinut până în zilele noastre, cu toate greutăţile de organizare care presupun cooptarea unor dirijori, profesori de muzică. Totdeauna s-a găsit o soluţie, astfel că s-a menţinut acest cor. Acum se ocupă de el chiar fiul meu, absolvent de Conservator şi student la Teologie", a arătat preotul Nicolae Floroiu, care a adăugat că, din doi în doi ani, se organizează în comună un festival al coralelor bisericeşti din Ţara Bârsei: "Primul ierarh care a venit aici a fost părintele mitropolit Antonie, Dumnezeu să-l odihnească, apoi a fost Preasfinţitul Visarion, actualul Episcop al Tulcei, Înalt Preasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, a fost de două ori, a venit şi Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Aceste festivaluri se desfăşoară împreună cu o conferinţă, la care participă profesorii de muzică, ocazie cu care este cinstită memoria unui compozitor bisericesc. Aşa a fost cinstit părintele Şoima, Cunţan, profesorul Dima. Am cinstit şi personalităţi ale comunei, de aici au fost rectori la Universitatea din Bucureşti, profesori de matematici, un ministru, un academician, Irimia Staicu, fostul profesor şi rector la Cluj, la Teologie, Galaction Munteanu care a murit ca martir la Aiud".

O nouă biserică, în construcţie

Un nou lăcaş de cult se ridică pentru sutele de familii de creştini ortodocşi care, după 1989, s-au mutat aici, în comuna aflată în apropierea oraşelor Ghimbav, Codlea, Râşnov, Braşov. "Am început cea de-a doua biserică, într-un loc foarte bun, ultracentral într-un cartier nou, care se ridică acum, cu lume foarte multă, câteva sute de familii care au venit aici. Ne-am străduit să mărim cimitirul vechi, iar acum, recent, am mai luat un teren pentru un alt cimitir. Oamenii susţin şi ei, după posibilităţi, ridicarea bisericii, având în vedere situaţia de acum, dar am avut sprijin şi de la primărie, la fel, după posibilităţi. Mai sunt şi diferiţi sponsori care sunt legaţi de Cristian. Construcţia merge destul de greu, dar facem cât putem", a spus părrintele Nicolae Floroiu.