Deschiderea festivalului‑concurs „Laudați pe Domnul!”

Amfiteatrul „Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman” al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București a găzduit marți, 25 octombrie, festivitatea solemnă de deschidere a celei de-a 14-a ediții a Festivalului-concurs național de muzică bisericească „Lău­dați pe Domnul!”, organizat în perioada 25-27 octombrie de Patriarhia Română, prin Sectorul teologic-educațional, în parteneriat cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucu­rești.

Manifestarea moderată de publicistul Răzvan Bucuroiu a împletit referințele academice privind influența Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț asupra cântării bisericești din timpul său cu interpretări ale unor imnuri de către Grupul psaltic „Sfânta Ecaterina” al paraclisului facultății de teologie bucureștene, compuneri vechi din perioada paisiană și post-paisiană sau alcătuiri noi din slujba Sfântului Paisie de la Neamț, pregătite pentru secțiunea „Com­poziție” a ediției din acest an a Festivalului-concurs „Lăudați pe Domnul!”.

În cuvântul de deschidere, moderatorul Răzvan Bucuroiu a evidențiat influențele curentului paisian asupra cântării de la strană, prezentând noile direcții care au apărut: „Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț a dinamizat nu numai mișcarea duhovnicească și liturgică ce îi poartă numele, ci și muzica ortodoxă a locului. În timpul său, la Mănăstirea Neamț se cânta alter­nativ de psalți și de corul armonic pe care acest sfânt l-a înființat”.

Prima prelegere a fost susținută de prof. univ. dr. Nicolae Gheorghiță, prorector al Uni­versității de Muzică din București, intitulată „Practici liturgico-muzicale ortodoxe în Moldova în timpul Cuviosului Paisie de la Neamț”. Profesorul a subliniat dezvoltarea noii direcții în cadrul cântării bisericești, cântarea corală armonică, precum și a provocărilor care au apărut în diferite cercuri bisericești și mirenești cu privire la receptarea acesteia ca formă de exprimare cultică.

Cea de-a doua intervenție a aparținut părintelui conf. univ. dr. Stelian Ionașcu, având titlul „Sfântul Paisie de la Neamț și primele crâmpeie de cântare corală la români”. Pe baza unor vechi manuscrise, părintele con­ferențiar a evidențiat nașterea și dezvoltarea acestui tip de cântare în cultura bisericească românească, concluzionând: „Departe de a vedea în Sfântul Paisie de la Neamț un ecumenist care să liniștească spirite concurente și cu opinii total opuse, în mod cert a avut înțelepciunea de a împăca etnii, stiluri, tradiții și rânduieli, astfel încât istoria să nu amintească vreo rebeliune în vremea păstoririi sale la Mănăstirea Neamț. În drumul său în istorie până la noi, Biserica Ortodoxă Română păstrează, pe lângă cântarea de ispirație bizantină și cântarea corală, cu rădăcini în Occident. Posteritatea va avea de cântărit noi provocări, pe care Biserica le va sorta și filtra cu atenție și înțelepciune”.

Ultimul referat i-a aparținut părintelui lect. univ. dr. Zaharia Matei, cu titlul „Rugăciune și psalmodie în spiritualitatea isihastă”. Părintele lector a punctat în mod cronologic, cu pomenirea tradițiilor din diferite regiuni, rolul cântării sau a psalmodiei în rânduielile de rugăciune ale celor care se îndeletniceau cu isihia, pornind de la pustia Egiptului și a Palestinei și ajungând până în perioada modernă. „Psalmodia este o practică întâlnită în întreaga istorie a monahismului ortodox și o virtute monahală importantă, având un rol determinant în cadrul slujbelor comunitare, dar rol secundar în cadrul trăirii personale”, a spus părintele Zaharia Matei.

Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri.