Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri „E bine că mai avem un sfânt căruia să ne rugăm“

„E bine că mai avem un sfânt căruia să ne rugăm“

Un articol de: Ștefan Mărculeţ - 30 Aug, 2007

În şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 12 februarie 2007, s-a hotărât trecerea Mitropolitului Varlaam în rândul sfinţilor, calendarul românesc îmbogăţindu-se astfel cu încă un sfânt de pe plaiuri moldave. Un eveniment de o asemenea importanţă în istoria Bisericii, confirmat prin semnăturile tuturor membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost primit cu mare bucurie de credincioşi, cei prin care s-a transmis peste veacuri mărturia strămoşilor cu privire la sfinţenia Mitropolitului Varlaam. Era firesc ca, la Mănăstirea Secu, locul unde sfântul a cunoscut tainele monahismului, să fie organizată proclamarea solemnă a canonizării ierarhului moldovean. Actul în sine a constat în aducerea la cunoştinţă în mod public de către sinodalii conduşi de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Locţiitor de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, a recunoaşterii sfinţeniei Mitropolitului Varlaam de către Biserică.

Mănăstirea Secu a fost ieri, 29 august 2007, locul unde mii de credincioşi din toate colţurile Moldovei au poposit pentru a participa la oficierea Sfintei Liturghii, la sfârşitul căreia a fost proclamată în mod solemn canonizarea Mitropolitului Varlaam al Moldovei. Evenimentul a sporit strălucirea sărbătorii de anul acesta a hramului mănăstirii nemţene (Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul), iar solemnitatea şi fastul manifestărilor au marcat o zi unică pentru istoria acestor locuri binecuvântate de Dumnezeu. În curtea mănăstirii, umplută de pelerini încă de la primele ore ale dimineţii, pe o frumoasă scenă, amenajată special pentru eveniment, pe care a fost pusă racla cu moaştele marelui ierarh, un sobor format din 30 de ierarhi, zeci de preoţi şi diaconi a oficiat Sfânta Liturghie. Conduşi de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Locţiitor de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, alături de care s-a aflat delegatul Patriarhiei Ecumenice, IPS Policarpos, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Greceşti din Spania şi Portugalia, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au adus binecuvântare şi har zilei în care calendarul ortodox român s-a îmbogăţit cu încă un sfânt român. Alături de cei doi ierarhi amintiţi au participat la dubla sărbătoare a mănăstirii IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, IPS Teofan, Mitropolitul Olteniei, IPS Petru, Mitropolitul Basarabiei, IPS Serafim al Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, IPS Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, IPS Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei, PS Gherasim, Episcopul Râmnicului, PS Epifanie, Episcopul Buzăului şi Vrancei, PS Calinic, Episcopul Argeşului şi Muscelului, PS Casian, Episcopul Dunării de Jos, PS Timotei, Episcopul Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului, PS Lucian, Episcopul Caransebeşului, PS Sofronie, Episcopul Oradei, Bihorului şi Sălajului, PS Justinian, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, PS Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, PS Damaschin, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, PS Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului, PS Ciprian Câmpineanul, Episcop vicar patriarhal, PS Sebastian Ilfoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, PS Calinic Botoşăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, PS Marc Nemţeanul, Episcop vicar al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, PS Irineu Slătineanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului, PS Ioachim Băcăoanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Romanului, PS Corneliu Bârlădeanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Huşilor, PS Iustin Sigheteanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. Răspunsurile liturgice au fost date de o parte din călugării de la Mănăstirea Secu, împreună cu cei de la Mănăstirea Sihăstria, aflată la mică distanţă.

Printre invitaţii de seamă s-au numărat preşedintele României, dl. Traian Băsescu, primul ministru al României, dl. Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, dl. Bogdan Olteanu, miniştri, secretari de stat, precum şi alte oficialităţi centrale şi locale. După slujbă, pelerinii au avut bucuria de a lua un sfat şi o binecuvântare de la Părintele Teofil Părăian, venit în pelerinaj de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus.

Sf. Ioan Botezătorul, proorocul martirizat

În cuvântul de învăţătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, imediat după citirea Evangheliei din ziua sărbătorii Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, IPS Mitropolit Daniel a reamintit contextul în care a fost ucis Sfântul Ioan Botezătorul. „Evanghelia de astăzi ne arată într-o formă foarte dramatică ceea ce se întâmplă în lume atunci când oamenii sunt dominaţi de păcat şi de patimi. Sfântul Ioan Botezătorul este sacrificat ca urmare a unei patimi a regelui Irod şi a unei încălcări a moralei poporului evreu şi anume aceea de a se căsători cu soţia fratelui care încă era în viaţă. Sfântul Ioan Botezătorul mustră pe regele Irod şi, printr-un vicleşug, Irodiada cere ca dar, prin intermediul fiicei sale, care a plăcut regelui atunci când a dansat, tocmai capul Sfântului Ioan Prorocul. După ce a promis că va da ceea ce va cere fiica Irodiadei, regele era într-o cumpănă deosebită, deoarece, pe de o parte îşi dăduse cuvântul, iar pe de altă parte, regreta că trebuie să-l ucidă pe Ioan, un om sfânt cu adevărat, preţuit în popor şi recunoscut ca om care lucrează dreptatea, adevărul şi sfinţenia lui Dumnezeu. Cu toate că a regretat, totuşi Irod nu a mai putut retrage cuvântul dat, şi a poruncit ca Sfântul Ioan să fie ucis. Evanghelia ne arată, spre sfârşit, că ucenicii lui Ioan i-au luat trupul şi l-au îngropat, iar cei care au devenit mai târziu ucenicii Mântuitorului Iisus Hristos, i-au relatat Acestuia cele întâmplate“, a arătat IPS Mitropolit Daniel.

„Sărbătorile din luna august au o semnificaţie eshatologică“

În continuarea cuvântului de învăţătură, IPS Mitropolit Daniel a arătat semnificaţia şi importanţa sărbătorii de ieri, aşezată de Biserică în ultima lună a anului bisericesc. „Evanghelia arată tragicul vieţii umane, atunci când dreptatea şi adevărul sunt sacrificate din cauza egoismului şi a patimilor, a duhului de stăpânire şi a lipsei de dreptate şi adevăr. Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este pentru noi un «memento», o chemare la a gândi ce se întâmplă când raţiunea nu mai este suficient de liberă şi de luminată de harul lui Dumnezeu, pentru a lucra dreptatea, când inima noastră şi simţirile noastre nu se mai conduc după lumina Sfintei Scripturi, după dreptatea lui Dumnezeu. În acelaşi timp, Evanghelia de astăzi ne arată soarta multor oameni care s-au jertfit în istorie pentru dreptate, adevăr şi sfinţenie. Sfântul Ioan Botezătorul a murit ca un mucenic, pentru că s-a luptat pentru dreptate şi adevăr. El reprezintă şi figura cea mai luminoasă a celui care cheamă la pocăinţă. Noi nu ştim în ce zi a anului a fost decapitat, dar ştim de ce Biserica Ortodoxă a rânduit ca în ultima lună a anului bisericesc să fie fixată această sărbătoare în calendar. Sărbătorile mari, din ultima lună a anului bisericesc, ne trimit la sfârşitul istoriei şi au o semnificaţie «eshatologică» în termeni teologici, privind zilele din urmă, de la sfârşitul lumii acesteia şi începutul unei alte lumi, un cer nou şi un pământ nou“, a continuat IPS Mitropolit Daniel.

La sfârşitul Sfintei Liturghii, atât ierarhii cât şi preşedintele României, dl. Traian Băsescu, primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, dl. Bogdan Olteanu, au primit din partea IPS Mitropolit Daniel, câte o icoană pictată pe lemn cu chipul celui mai nou sfânt român trecut în calendar. În plus, toţi ierarhii au primit câte un engolpion (n.r. obiect pe care îl poartă doar episcopii) cu chipul Sfântului Ierarh Varlaam.

Tomosul sinodal - confirmarea sfinţeniei Mitropolitului Varlaam

La sfârşitul Sfintei Liturghii, PS Ciprian Câmpineanul, Episcop vicar patriarhal a citit „Tomosul sinodal“ prin care s-a hotărât, în luna februarie a acestui an, canonizarea Mitropolitului Varlaam. Documentul, semnat de toţi membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, inclusiv de vrednicul de pomenire PF Părinte Patriarh Teoctist, este mărturia scrisă a recunoaşterii sfinţeniei ierarhului moldovean. „Vrednic de toată cinstea înaintea lui Dumnezeu şi drept lucru este a prăznui prin slujbe şi cântări duhovniceşti, pomenirea celor ce s-au nevoit prin viaţă cuvioasă, alcătuiri de scrieri sfinte pentru apărarea credinţei şi fapte bune spre folosul oamenilor şi preamărirea lui Dumnezeu. Lăudându-i şi venerându-i pe aceştia preamărim pe Dumnezeu aşa cum glăsuieşte psalmistul: «Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi, Dumnezeul lui Israel»“, au fost cuvintele de început ale Tomosului.

Cum au văzut pelerinii evenimentul de la Mănăstirea Secu

În fiecare an, pe 29 august, mii de pelerini sosesc la Mănăstirea Secu pentru a participa la bucuria hramului şi pentru a se ruga alături de monahii de aici. Anul acesta, hramul mănăstirii a fost unul deosebit, iar mulţimea de oameni care a venit să se închine la noul sfânt român, confirmă evlavia poporului pentru sfinţii care au trăit pe pământ românesc. Iată ce ne-au spus câţiva dintre credincioşii veniţi cu miile să umple curtea Mănăstirii Secu:

Ilie Grigore, 52 ani: „Când eram copil am fost impresionat de astfel de slujbe în sobor şi de aceea în fiecare an merg la hramurile de la mănăstirile din zonă. Acum este ceva şi mai impresionant, pentru că mitropolitul de care am auzit la şcoală, acum este sfânt şi ne putem ruga lui.“

Ciprian, 25 ani: „Nu ştiam că este un eveniment aşa de mare aici. Eram în trecere şi vroiam să vizitez şi această mănăstire. Este foarte frumos aici, iar sujba aceasta este deosebită, cum vezi doar pe la televizor. Despre Varlaam nu ştiu prea multe, dar e bine că mai avem un sfânt căruia să ne rugăm.“

Daniela Platon, 33 ani: „Ştiu aceste locuri din copilărie, iar astăzi simt că ele se înfrumuseţează şi mai mult cu această slujbă, cu atâţia episcopi. Am auzit de mai mult timp despre această proclamare a canonizării Mitropolitului Varlaam şi am ţinut neapărat să vin, chiar dacă este aşa de aglomerat. Merită să te chinui puţin pentru un dar aşa de mare.“

Ana, 52 ani: „Am vrut să vin să mă împărtăşesc din binecuvântarea pe care o aduc atâţia episcopi. Dar şi mai mult am dorit să mă închin episcopului care ne binecuvintează şi acum, de acolo din cer, făcându-şi simţită prezenţa.“