Expoziția „Ștefan cel Mare. Din istorie în veșnicie”

La Muzeul Național de Istorie a României a fost deschisă joi, 26 aprilie, expoziția temporară „Ștefan cel Mare. Din istorie în veșnicie”. Organizată cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și în colaborare cu Complexul Muzeal Bucovina din Suceava, dar și cu alte instituții muzeale din țară, expoziția cuprinde obiecte de cult, documente, manuscrise din a doua jumătate a secolului 15, precum și peste 300 de obiecte descoperite în cursul cercetărilor arheologice recente.

Inaugurată în vara anului 2017 la Suceava, cu prilejul împlinirii a 560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, expoziția „Ștefan cel Mare. Din istorie în veșnicie” a fost vernisată și în București, în holul central al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR). „Dacă nu ar fi fost Ștefan cel Mare, ca și alte mari figuri ale istoriei medievale, probabil că astăzi nu am fi celebrat centenarul desăvârșirii unității naționale a românilor”, a spus în deschiderea evenimentului Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Național de Istorie a României.

Expoziția arată că Moldova secolului 15, deși amenințată de război, datorită calităților Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, care și-a înțeles menirea sa de apărător al creștinătății, nu numai prin războaie și diplomație, ci și prin construcția cetăților din zid și a cetăților duhovnicești, mănăstiri și biserici, a cunoscut o perioadă de înflorire a vieții culturale. Pentru a readuce în atenția publicului personalitatea marelui ctitor, diplomat și conducător neînfricat, organizatorii au expus o mică parte din moștenirea ștefaniană pentru a reliefa strălucirea culturală și artistică a poporului român. „Unul dintre cele mai valoroase exponate este stindardul liturgic al Sfântului Ștefan cel Mare. În contextul celebrării unității naționale a României, această piesă este importantă pentru că ea a fost recuperată în Primul Război Mondial de către autoritățile franceze și a fost dăruită României în cel mai critic moment pe care l-a cunoscut istoria noastră până acum, și anume vara anului 1917. Acest extraordinar și neprețuit giuvaier al artei moldovenești are de jur împrejur un text care, fără îndoială, a fost redactat de Ștefan cel Mare, pentru că are caracter ­autobiografic. Textul vorbește despre ceea ce simțea domnitorul ca muritor la trecerea veacurilor, fiind scris la sfârșitul secolului 15 și începutul secolului 16. Sigur, în chip metaforic, Ștefan cel Mare se gândea și la veacul veșnic pe care îl aștepta. Am decis să deschidem expoziția în primăvara acestui an la București și pentru faptul că data de 23 aprilie este ziua Sfântului Gheorghe, care a avut un rol foarte important în gândirea lui Ștefan cel Mare și căruia i-a dedicat numeroase monumente”, a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Înainte de vizitarea expoziției, au rostit cuvinte de apreciere pentru activitatea instituției muzeale Sergiu Nistor, consilier prezidenț­ial în cadrul Departamentul Cultură, Culte și Centenar al Administrației Pre­­zi­dențiale, și lect. Bogdan Bucur, consilier al ministrului culturii și identității naționale. Expoziția cuprinde obiecte de cult, documente și manuscrise datând din a doua jumătate a secolului 15, precum și peste 300 de obiecte descoperite în cursul cercetărilor arheologice de la Suceava, Iași, Bacău, Vaslui, Hârlău, Botoșani, Târgu Trotuș, aparţinând secolelor 15-17 (arme, obiecte de podoabă, monede, vase, cahle pentru sobă și textile arheologice). Cu prilejul expoziției a fost realizat un catalog care cuprinde, pe lângă fotografii cu bunurile culturale expuse, studii științifice dedicate personalității Sfântului Ștefan cel Mare.

Expoziţia va fi deschisă la MNIR până în data de 28 iulie, putând fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00. Această expoziție va fi vernisată în cursul anului și la Bistrița și Alba Iulia, în apropierea datei de 1 decembrie.