Expoziţie de icoane pe sticlă în Sălişte la 10 ani de la canonizarea Sfântului Andrei Şaguna

Protopopiatul Sălişte a găzduit vineri, 29 octombrie, vernisajul expoziţiei „Iconari din Mărginime - Pelerini către acasă. Icoane pe sticlă din colecţia Muşat”, eveniment prin care au fost sărbătoriţi şi în Mărginimea Sibiului cei 10 ani de la proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei

Expoziţia aduce în capitala culturală şi spirituală a Mărginimii Sibiului o parte din icoanele pe sticlă din colecţia familiei Carmen şi Geor­ge Muşat. Până în 10 decembrie, vizitatorii pot admira cele 40 de icoane expuse în Centrul cultural- misionar „Ioan Lupaş” de la Protopopiatul Sălişte, lucrări ale unor mari iconari din Mărginimea Sibiului, cum ar fi: Vasile Munteanu, Ioan Covaci, Nicolae Oancea, Matei Popa, Ioan Costea-Verman şi Ioan Morar.

Expoziţia aduce publicului mărturii ale credinţei românilor din Mărginimea Sibiului, unde au existat adevărate bastioane de apărare a Ortodoxiei în secolul al XVIII-lea şi nu numai. Sfântul Ierarh Andrei Şaguna a fost profund legat duhovniceşte de mărgineni, slujind adesea printre ei şi găsindu-şi locul de odihnă veşnică la streaşina Bisericii „Sfânta Treime” din Răşinari.

„Iconari şi icoane se întorc acasă“

Protopopul de Sălişte, Petru-Toader Damian, a amintit, în deschide­rea expoziţiei, despre manifestările organizate în perioada 20-29 octombrie în Mărginimea Sibiului dedicate sărbătoririi celor 10 ani de la proclamarea canonizării Sfântului Andrei Şaguna.

„Am ocazia să-mi exprim recunoştinţa faţă de tot ceea ce Sfântul Ierarh Andrei Şaguna reprezintă pentru Biserica românească şi pentru localităţile din Mărginimea Sibiului şi cu această ocazie nu facem altceva decât să ne dorim şi să ne rugăm să-l simţim pe Sfântul Andrei Şaguna mai aproape de noi”, a spus părintele protopop.

Mesajul de binecuvântare al Înalt­preasfinţitului Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a fost transmis de consilierul cultural al eparhiei, pr. lect. univ. dr. Emanuel Tăvală.

„Primele icoane pe sticlă nu au apărut la Nicula, nici în Ţara Făgăraşului, nici în zona de acţiune a şcolii de pictură de la Răşinari, ci au părut în Occident şi de acolo, pe filiera tradiţională, Transilvania fiind parte a Imperiului Habsburgic, au ajuns şi aici. Ele, la început, au fost detestate de intelectuali şi iubite de ţăranii care produceau glaja (n.r., sticla) şi reprezentarea picturală. (…) Astăzi asistăm aici la arătarea lucrării icoanei în viaţa tuturor, inclusiv a intelectualilor, pentru că avem o familie de avocaţi care are o colecţie impresionantă de icoane, arătându-ne că nu mai sun detestate de intelectuali, ci sunt preţuite şi avem ce să preţuim!”, a spus pr. Emanuel Tăvală.

Coordonatoarea proiectului Museikon din Alba Iulia, Ana Dumitran, partener al manifestării, a vorbit despre valoarea spirituală a expoziţiei şi despre unicitatea icoanelor pe sticlă din Mărginimea Sibiului.

„Această expoziţie ar vrea să vă vorbească despre bogăţie şi responsabilitate, despre felul în care bogăţia devine responsabilă şi despre felul în care responsabilitatea ajunge să ne dea bogăţie. (…) Cred că şi Săliştea, şi familia Muşat pot să fie privite ca nişte adevărate definiţii ale bogăţiei şi responsabilităţii. Bogăţia, la Sălişte cel puţin, şi aşa ar trebui să se întâmple în mod normal, începe prin curaj, prin bogăţia de idei, prin inventivitate, prin talentul pe care Dumnezeu îl dă, prin educaţie, pentru ca acel talent să fie pus în slujba comunităţii şi, în cele din urmă, toate acestea adunate îţi dau şi bogăţia de responsabilitate”, a spus Ana Dumitran.