Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, reuniți la Patriarhie

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit luni, 28 octombrie 2019, în ședință de lucru, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care a rostit un cuvânt de deschidere. În cadrul ședinței de lucru, Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, a susținut o meditație duhovnicească.

În cadrul expunerii intitulate „O problemă teologică actuală: Frecvența împărtășirii mirenilor în Biserica Ortodoxă. Grija arhiereului în administrarea Sfintei Taine a Euharistiei. Cine este vrednic să se împărtășească? Rolul Tainei Mărturisirii”, Preasfințitul Părinte Episcop Vincențiu a explicat cât de des pot primi credincioșii Sfânta Împărtășanie, care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un creștin ortodox pentru a se apropia de Sfântul Potir și a evidențiat responsabilitatea arhiereului în administrarea Sfintelor Taine. 

De asemenea, ierarhul a reliefat aspectul eclesial al Sfintei Taine a Euharistiei. „Biserica Ortodoxă a accentuat aspectul eclesial al Euharistiei prin aceea că ea poate fi săvârșită numai în prezența poporului lui Dumnezeu dintr-un loc anume, popor constând din întâi­stătători, episcopi și din ascultători ai treptelor și ai slujirilor bisericești și mai cu seamă laici. Există în orânduirea canonică a Bisericii Ortodoxe un indiciu limpede, ce sugerează unitatea principială a comunității întregi în Euharistie. La un singur Altar poate fi săvârșită în fiecare zi o singură Euharistie, după cum orice preot poate oficia Sfânta Liturghie numai o singură dată pe zi. În înțelegerea ortodoxă, Liturghia nu este niciodată doar o celebrare a comunității prezente, de față. Ea are loc întotdeauna pentru întreaga Biserică și în prezența întregii Biserici din cer și de pe pământ”, a precizat Preasfințitul Părinte Episcop Vincențiu.

În continuare, ierarhul a amintit rolul Tainei Mărturisirii ca restabilire a comuniunii cu Dumnezeu și Biserica a penitentului. „Încă din perioada Bisericii primare, cu­noaș­tem că Taina Pocăinței a avut și are și în zilele noastre cele trei componente: mărturisirea păcatelor în fața arhiereului sau preotului, căința pentru ele și iertarea acordată de slujitorul hirotonit al Domnului. Între preot și penitent trebuie să fie realizată o legătură tainică, intimă, de comuniune interpersonală, prin care, practic, se reface legătura sfărâmată de păcat cu Biserica lui Dumnezeu. S-a spus de nenumărate ori că Taina Spovedaniei readuce pe păcătos la starea de după Botez, prin care toate păcatele personale, la care adăugăm și urmările păcatului strămoșesc, îi sunt iertate. Fără această cu­ră­țare lăuntrică, nu putem îngădui credincioșilor să se apropie de Euharistie. Fără să dorească explicit acest lucru, susținătorii împărtășirii frecvente la fiecare Sfântă Liturghie, fără nici un criteriu moral, fără să fie obligatorie trecerea pe la scaunul de spovedanie, minimalizează importanța Tainei Pocă­in­ței”, a reliefat Episcopul Sloboziei și Călărașilor. 

La final, Preasfințitul Părinte Episcop Vincențiu a arătat im­por­tanța centrală a Sfintei Euharistii în viața morală creștină, precum și rolul Tainei Spovedaniei în vindecarea sufletească a cre­din­cio­șilor. „Imperativul moral ce izvorăște din harul Sfintei Euharistii este să avem și noi simțirile pe care le-a avut Hristos: smerenia, răbdarea, bunătatea, dragostea cea nemărginită, puritatea Lui cea neajunsă. Acum, cu adevărat simțim în noi puterea și imboldul de a fi următori ai lui Hristos, de a privi spre ținta pe care El ne-a pus-o înainte: «Fiți, dar, voi desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârșit este» (Matei 5, 48). Deci Sfânta Euharis­tie are o importanță centrală în viața morală creștină. Sfânta Taină a Spovedaniei are rolul de a ajuta oamenii, care prin păcate s-au rupt de Biserica lui Hristos, să se întoarcă, să se vindece pentru a se împărtăși cu Sfântul Trup și Sânge al Mântuitorului Iisus Hristos”, a spus Preasfinția Sa. 

Ierarhii membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-au întrunit apoi pe comisii sinodale, în vederea întocmirii referatelor privind problemele repartizate: Comisia pastorală, monahală şi socială; Comisia teologică, liturgică şi didactică; Comisia canonică, juridică şi pentru disciplină şi Comisia pentru comunităţi externe, relaţii interortodoxe, intercreştine şi interreligioase. După acest moment, lucrările s-au reluat în plen.