Întâmpinarea Domnului prăznuită la Catedrala Mitropolitană din Sibiu

Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a liturghisit la praznicul Întâmpinării Domnului în Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime” din Sibiu. În cuvântul de învăţătură, ierarhul a evidenţiat învăţăturile praznicului Întâmpinării Domnului.

În soborul slujitor s‑au aflat pr. conf. univ. dr. Constantin Horia Oancea, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu, cadre didactice universitare şi slujitori ai Catedralei Mitropolitane. Răspunsurile liturgice au fost date de Corala „Timotei Popovici” a Catedralei Mitropolitane din Sibiu, dirijată de pr. lect. univ. dr. Dan Alexandru Streza. Înainte de săvârşirea Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu a sfinţit mai multe antimise care vor fi semnate şi trimise bisericilor din eparhie care au nevoie, informează Mitropolia Ardealului.

La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu a rostit un cuvânt de binecuvântare credincioşilor prezenţi în Catedrala Mitropolitană din Sibiu şi a subliniat câteva învăţături pe care trebuie să ni le însuşim la praznicul Întâmpinării Domnului.

„Astăzi Biserica noastră prăznuiește un eveniment important din viața Mântuitorului Iisus Hristos, un praznic împărătesc care urmărește evoluția cronologică a vieții Mântuitorului. La 40 de zile de la nașterea Sa, Pruncul este adus în templu și închinat lui Dumnezeu, îndeplinindu‑se astfel o rânduială a tradiției vechi iudaice, aducându‑se jertfă lui Dumnezeu, pentru curățire, două turturele sau doi pui de porumbel. Întâi de toate ne întrebăm, așa cum ne‑am întrebat și la sărbătoarea Tăierii-împrejur de la 1 ianuarie, de ce Mântuitorul a acceptat, de ce a împlinit toate rânduielile din tradiția veche, pentru că El n‑avea nevoie nici de tăierea împrejur, El n‑avea nevoie - și nici Maica Preacurată - de curățire şi nici să fie închinat Domnului, când El era Domnul Celui căruia noi ne închinăm. Respectând, însă, toate și preluând absolut tot ceea ce ținea de rânduiala dumnezeiască, El putea să‑Și asume toată sarcina grea a lumii căzute în păcat. Evenimentul acesta are în centru întâlnirea Mântuitorului cu o personalitate a Vechiului Testament, Dreptul Simeon, care, fiind înaintat în vârstă, a primit de la înger încredințarea că nu va vedea moartea - deci nu va trece din lumea aceasta în lumea cealaltă - până nu va vedea pe Unsul lui Dumnezeu. Și a trăit în această stare de așteptare permanentă, dar nu o așteptare fără un scop anume, ci o așteptare printr‑o pregătire continuă, pentru că s‑a rugat ca Dumnezeu să‑i rânduiască să vadă cât mai curând împlinită voia Sa. În momentul în care s‑au împlinit 40 de zile de la nașterea Pruncului, mama Sa și ocrotitorul familiei, Dreptul Iosif, L‑au luat pe Prunc și L‑au dus la templu. (...) În tradiția veche se spune că Dreptul Simeon ar fi făcut parte din cei 70 de învățați care au tradus Septuaginta, adică Sfânta Scriptură în limba greacă. Și când a ajuns el la prorocul Isaia și a văzut că acolo scrie: «Iată, Fecioara va avea în pântece și va naște Fiu și va chema numele lui Iisus», a șters și a zis: «Iată, femeia va avea în pântece și va naște prunc». A doua zi, când a revenit la text, a văzut că era din nou îndreptat și a crezut că cineva a îndreptat textul. Și din nou a șters, iar când a văzut că ori de câte ori ștergea, se revenea la forma inițială, atunci a primit el veste de la înger că dacă s‑a îndoit de prorocie nu va gusta moartea până când nu va vesti omenirii că ochii săi L‑au văzut pe Cel care nu poate fi văzut cu ochi omenești, pe Dumnezeu din ceruri». Și de aceea el a zis când a văzut Pruncul la templu: «Acum eliberează pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace». Voia să dobândească acea pace, mărturisind că, de fapt, lucrarea de mântuire s‑a împlinit, a început mântuirea neamului omenesc”, subliniat ierarhul.

Credincioşii veniţi la Catedrala Mitropolitană în această zi de sărbătoare s‑au rugat împreună cu soborul slujitor pentru ajutor ceresc, cerând ocrotire şi sănătate.