Triptic de evenimente în Arhiepiscopia Dunării de Jos

În Arhiepiscopia Dunării de Jos, Anul omagial al pastorației familiei creștine și Ziua Deținu­ților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989 au fost marcate în 8 și 9 martie printr-un triptic de evenimente pastorale, memoriale și filantropice. Înaltprea­sfin­țitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, dimpreună cu clerul și credincioșii eparhiei, a participat la manifestări de suflet care au cinstit femeile creștine, dar și jertfa celor care au pătimit în închisori, lagăre și deportări în timpul regimului comunist. 

În cea de-a doua duminică a Sfântului și Marelui Post, 8 martie, din iniția­tiva Înaltpreasfințitului Părinte Arhi­episcop Casian, a avut loc întrunirea misionară a femeilor din noile comitete ale parohiilor din Protopopiatul Galați. La acest eveniment organizat în contextul Anului omagial al pastorației familiei creștine, al prăznuirii Duminicii închinate Sfântului Grigorie Palama, dar și al celebrării Zilei Internaționale a Femeii, au fost prezenți clericii din Protopopiatul Galați, însoțiți de preotese și credincioasele din noile comitete parohiale.

Femeia creștină, „candelă nestinsă” în Biserică și familie

Întâlnirea a început cu săvârșirea slujbei Paraclisului Maicii Domnului de către Înalt­preasfințitul Părinte Casian în Catedrala Arhi­episcopală din Galați, unde au fost așezate, „ca o catapeteasmă în fața catapetesmei catedralei”, icoanele celor 16 sfinte femei românce a căror proclamare a canonizării a avut loc anul acesta. Printre modelele de femei sfinte la care au meditat cei prezenți s-au aflat, în mod deosebit, Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, recent deshumată din Biserica „Sfântul Gheorghe”- Nou din București, și Sfânta Filotimia, originară din Buzău și mutată la Târlele Filiu, în Câmpia Brăilei, mamă a 12 copii, unul din ei fiind Sfântul Cuvios Dometie de la Râmeț.

Un moment încărcat de emoție l-a reprezentat mărturia dr. Doina Ciocănaru, născută în închisoarea de la Văcărești. Relatările despre pătimirea sa și a părinților în temni­țele de la Văcărești și Mislea, dar și despre limitările la care erau supuși preoții și Biserica, le-au arătat celor prezenți că încă există astăzi mărturii ale biruitorilor temnițelor, necazurilor, durerilor și încercărilor din perioada comunistă.

În final, ierarhul de la Dunărea de Jos le-a numit în cuvântul său pe doamnele din comitetele parohiale „candele nestinse de la icoana Maicii Domnului, mironosițele de astăzi gata să ajute programele bisericești rânduite în Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar, gata să-i sprijine pe bunii noștri păstori de suflete să deschidă brațele copiilor și tinerilor care vor prelua mai departe ștafeta unor familii sănătoase acasă, în Biserică și în lume, după cum îndemna Părintele Mitropolit Antonie”. 

Această întrunire s-a dorit a fi un început al manifestărilor în parohii și comunități care să pregătească marea sărbătoare din anul acesta a Duminicii femeilor mironosițe. Ca semn de recunoștință, toate doamnele au primit din partea Arhiepiscopului Dunării de Jos daruri care să arate cinstirea soției, mamei și femeii creștine în Biserica noastră.

Hram la „chivotul interiorizat” dintr-un cartier de blocuri de beton

Înaltpreasfințitul Părinte Casian s-a aflat de Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989, luni, 9 martie, la biserica-memorial cu hramul „Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia”, din municipiul Galați. Aici, ierarhul a slujit Liturghia Darurilor înainte sfințite, înconjurat de un sobor de clerici.

Biserica de lemn, confecționată în stil mara­mureșan, a fost construită la inițiativa unor foști deținuți po­litici, preoți și pătimitori din tem­ni­țele comuniste, în perioada 2008-2011. Ea a fost numită de ierarh „un chivot interiorizat dintr-un cartier de blocuri de beton, un memorial-altar și un altar-memorial în care, la cinstirea Sfinților 40 de Mucenici, se adună familii de martiri care mărturisesc astăzi, pentru tineret și pentru viitor, că sângele martirilor rămâne sămânța creștinismului”. Zugrăvind în cuvinte pline de recunoș­tință jertfa din temnițe, chiriarhul a explicat ce semnifică, în mod tainic, forma de „8” a aluatului: „Mucenicii, care reprezintă forma veșniciei modelată de mâinile care știu să se închine, să frământe pâinea, să modeleze prescura, adică forma de 8 a pâinii, reprezintă icoana mucenicului, o împărtășanie din suferința celor care n-au avut pâine în lagăre și în închisori”.

După terminarea rânduielii Liturghiei Darurilor înainte sfințite, ierarhul a săvârșit o slujbă de pomenire pentru toți cei care au pătimit în timpul regimului ateo-comunist în închisori, lagăre și deportări, trecuți la cele veșnice. Memoria jertfei celor care au suferit în închisori nu a rămas doar o simplă aducere aminte, ci i-a inspirat pe credincioși să o onoreze prin purtarea de grijă față de cei aflați în nevoi. În acest duh, pentru a veni în sprijinul semenilor fără posibilități materiale, membrii Consiliului și Comitetului parohial au oferit o masă caldă celor 30 de bătrâni asistați în cadrul Centrului social parohial „Speranțe pentru vârsta a III-a” de la Parohia „Pogorârea Duhului Sfânt”, precum și copiilor de la Așezământul social-filantropic „Sf. Vasile cel Mare” și de la Centrul de zi pentru copii „Sfântul Spiridon” din Galați. Totodată, au primit daruri și 20 de familii nevoiașe din parohie.

Suferința transformată în rod din Insula Mare a Brăilei

Ultimul eveniment al acestor zile l-a constituit pelerinajul făcut în după-amiaza zilei de 9 martie de Înaltpreasfințitul Părinte Casian peste Dunăre, în Insula Mare a Brăilei, „un loc de martiriu care a devenit spațiu al Învierii”, unde a săvârșit o slujbă de pomenire pentru cei care au pătimit aici.

Pe cele peste 70.000 de hectare de pământ obținute prin munca silnică a mii de tineri în timpul ocu­pa­ției staliniste, în care odihnesc și ose­mintele a peste 500 de victime ale regimului, astăzi au rodit biserici, monumente și locuri de reculegere. Prin eforturile unor echipe de arheologi conduse de istoricul Marius Oprea, directorul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România, au fost deshumate osemintele a 16 dintre aceste victime, care vor fi cinstite cum se cuvine.

Printre cei care au suferit în aceste locuri se numără și personalități duhovnicești marcante precum Sfântul Cuvios Sofian de la Antim, Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, părintele Benedict Ghiuș și alții.

Lângă lagărul unde au fost chi­nuiți și înfo­metați se află acum un monument impresionant, alcătuit dintr-un cerc de 24 de cruci de piatră, ca o mărturisire a credinței ne­clin­tite a celor ce au pătimit în aceste locuri.

Privind către orizontul insulei transformate din spațiu al exterminării într-un loc al binecuvântării și memoriei față de înaintași, Înaltpreasfințitul Părinte Casian a adresat un îndemn la pomenirea celor care s-au săvârșit în acest loc: „Dă-ne, Doamne, tăria mărturisirii smerite și echilibrate, căci eroii sunt în continuare dascălii gene­rației tinere de preoți și de credincioși. Opt altare sunt astăzi pe răzleața insulă pe care mijloacele mecanizate și mâna harnică a țăranului român ne ară mândra glie românească ce are la temelie sângele și trupurile martirilor și care ne dă atât pâinea cea de toate zilele, dar și prescura pentru Altar”.