Lansarea unui nou volum din „Istoria Bibliotecii Academiei Române”

În Aula Academiei Române din București a fost lansat astăzi, 9 octombrie, al patrulea volum, în trei tomuri, al amplei lucrări intitulate „Istoria Bibliotecii Academiei Române”, lucrare consacrată parcursului cultural și istoric al acestei instituții desfășurat de-a lungul a peste un secol și jumătate de existență. La eveniment a fost prezent și delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.

Începută în urmă cu doar patru ani prin efortul masiv al colectivului de autori coordonat de prof. ing. Nicolae Noica, „Istoria Bibliotecii Academiei Române” numără acum zece tomuri masive, cu aproape 6.000 de pagini, editate în condiții grafice excelente și bucurându-se de un bogat material ilustrativ. Volumul al patrulea al acestei lucrări monumentale, alcătuit din trei tomuri ce însumează peste 1.800 de pagini, cuprinde perioada cea mai dificilă din viața venerabilei instituții: anii grei ai regimului comunist, 1948-1989, marcați de control drastic și de cenzură.

Evenimentul a debutat cu alocuțiunea rostită de acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, în fața unui auditoriu format din conducerea și membrii forului de știință și cultură, reprezentanți ai autorităților, profesori, cercetători și alți invitați. „Fără bogăția aceasta, care înseamnă tezaurul cultural al României depozitat aici, nu am avea nimic. Biblioteca a început să funcționeze în anul 1867, la un an după fondarea Societății Literare, precursoarea Academiei Române, validată prin legea din 1879, când a fost declarată instituție independentă, devenind principalul for de consacrare a valorilor intelectuale. Biblioteca a rămas o garanție a acestei atribuții a Academiei Române pentru că, având astăzi circa 14 milioane de piese, este o instituție unică în România. Ne minunăm și noi, care n-am reușit să vedem tot ce se află în bibliotecă și nici nu vom reuși într-o viață de om, dar se minunează și oaspeții. (...) Avem foarte multe materiale valoroase, strânse de oameni care aveau dragoste de carte și care au lăsat și Academiei, și Bibliotecii atâtea lucruri interesante. În Bibliotecă, valorile noastre vechi sunt în slavonă, latină, turcă, greacă, română, arabă, armeană, ebraică sau maghiară. Doar specialiștii le pot cuprinde, iar acești specialiști, din fericire, au ajuns la istoria Bibliotecii în cele aproximativ patru decenii de comunism, o perioadă dificilă. (...) Prezentarea acestor cărți arată că și în acea perioadă s-au promovat valori, s-au făcut erori fundamentale sau au venit de la stăpânire, de la conducerea de partid și de stat, anumite ordine. Din anii aceștia sunt faimoase, pentru cei care știu, cărțile puse la secret, care acum sunt disponibile în mod liber”, a spus președintele Academiei Române.

În continuare, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a prezentat câteva dintre legăturile Bisericii Ortodoxe Române cu acest demers istoric și cultural: „Participăm la lansarea volumului al 4-lea cu mare bucurie și satisfacție pentru că, secole de-a rândul, biblioteca, tiparul, cartea tipărită sau manuscrisă au fost apanajul Bisericii. În al doilea rând, participăm cu bucurie pentru că multe din bogățiile Bibliotecii Academiei Române au fost oferite de către ierarhi sau slujitori ai Bisericii, fie membri ai acesteia, fie sprijinitori ai activităților sale. Ei nu au dăruit doar cărți, documente sau manuscrise, ci și multe elemente de arheologie, numismatică, medalistică și așa mai departe. În al treilea rând, această colecție apărută din inițiativa și sub coordonarea domnului Nicolae Noica a fost îngrijită de părintele Florin Leonte, și tot dânsul se numără printre cei care au prelucrat imaginile din aceste volume pe care, văzându-le, veți constata cu cât profesionalism a putut lucra un om pe care ni-l închipuim de obicei doar la slujirea Altarului. În partea întâi din aceste ultime trei volume sunt și două studii, cel referitor la fondul secret de care s-a făcut amintire și cel referitor la activitatea bibliografică a Bibliotecii Academiei Române, care sunt semnate tot de un absolvent de Teologie, Silviu Constantin Nedelcu. Iată că Biserica are și o contribuție proprie la această serie atât de importantă, pentru că printre multele prefaceri la care suntem obligați să asistăm se numără și raportarea noastră la bibliotecă. Secole de-a rândul, o mulțime de savanți ai lumii au comparat biblioteca cu paradisul, o altă apropiere de spiritualitatea creștină. Sperăm că aceste volume, prin consistența lor și prin frumusețea îngrijirii tiparului, vor întreține dragostea pentru bibliotecă a celor care au dobândit-o deja sau o vor provoca tinerilor pe care sperăm că o lectură atât de frumoasă îi poate apropia de carte și de foloasele ei”.

În încheiere, o prelegere mai amplă privind tezaurul considerabil păstrat de această instituție a fost rostită de prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și directorul general al Bibliotecii Academiei: „În anul 2022, când am început acest demers editorial, mulți au fost sceptici în legătură cu puterea colectivului nostru de a duce la capăt un proiect atât de ambițios. În pofida neîncrederii multora că într-o țară a veșnicelor amânări se poate realiza un proiect atât de îndrăzneț, suntem în măsură să venim astăzi în fața dumneavoastră cu încă trei tomuri masive, de peste 600 de pagini fiecare, cântărind câteva kilograme. În cele trei volume pe care le vom prezenta, povestea Bibliotecii ajunge la perioada comunistă pe care am trăit-o mai toți cei prezenți, iar tinerii născuți după 1990 o știu din poveștile părinților. Trebuie spus că Biblioteca Academiei nu a jucat nici un rol în impunerea comunismului în România: nu l-a dorit și nu a militat pentru instaurarea lui, iar dovada cea mai clară a acestui fapt este că ambii succesori ai lui Ioan Bianu până la alungarea regelui Mihai, generalul Radu Rosetti și istoricul Ion Nistor, au fost închiși de regim, iar vrednicul general și-a sfârșit zilele între zidurile Închisorii Văcărești”.

La finalul evenimentului, toți cei prezenți au primit în dar tomurile lansate. Biblioteca Academiei Române are în pregătire cel de-al cincilea volum consacrat istoriei sale, care va cuprinde perioada 1990-2025.