Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Liturghie în slavonă şi română la Bucureşti
La Biserica „Sfântul Nicolae“ - Tabacu de pe Calea Victoriei din Bucureşti, de două ori pe lună, în ziua de sâmbătă, se săvârşesc Sfânta Liturghie şi alte slujbe obşteşti ortodoxe în limbile slavonă şi română, spre folosul duhovnicesc al credincioşilor ortodocşi ruşi din capitala României. Am participat şi noi la Sfânta Liturghie la această biserică şi am vorbit cu credincioşii ruşi.
Slujbele bisericeşti bilingve, în slavonă şi română, se oficiază la Biserica „Sfântul Nicolae“-Tabacu cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care i-a îndrumat părinteşte pe credincioşii ortodocşi ruşi care sunt stabiliţi în Bucureşti, sau locuiesc aici pentru o perioadă limitată de timp, să participe în special la Sfânta Liturghie, dar şi la alte rânduieli pentru a păstra legătura spirituală cu Biserica strămoşească, dar şi pentru a cunoaşte şi a se familiariza cu slujbele în limba română şi a descoperi astfel unitatea şi specificul Ortodoxiei româneşti. Sfânta Liturghie se săvârşeşte cu rugăciuni şi răspunsuri alternative în slavonă şi română.
Ca în romanele lui Dostoievski
La Biserica „Sfântul Nicolae“-Tabacu, împreună cu părintele paroh Ioan Vladimir Vlaicu slujeşte şi părintele diacon Eugeniu Rogoti, vorbitor de limbă rusă, inspector în cadrul Sectorului Relaţii bisericeşti şi interreligioase al Patriarhiei Române, care rosteşte ecteniile în slavonă şi predica în limba rusă în cadrul slujbelor bilingve. Răspunsurile şi cântările liturgice sunt date de un grup format din membri ai Coralei „Nicolae Lungu“ a Patriarhiei Române.
„Cântările Sfintei Liturghii în slavonă sună neobişnuit într-o biserică din centrul Bucureştilor, dar te duc cu gândul la romanele lui Dostoievski şi la renumitele mănăstiri şi lavre pe care unii dintre noi le-am vizitat în timpul pelerinajelor prin Ucraina şi Rusia. Cântarea aceasta are ceva deosebit, atât vechi, prin melodie, cât şi nou, prin interpretarea specifică unui cor bărbătesc. Acelaşi cor oferă şi răspunsurile în limba română, ceea ce face ca slujba să aibă o continuitate firească, demonstrând, o dată în plus, că Ortodoxia este trăită la fel în mai multe colţuri ale lumii“, ne-a spus părintele Eugeniu Rogoti.
Dintre credincioşii ruşi care participă la aceste slujbe, unii se află în România pentru o perioadă limitată de timp, fiind sosiţi aici în interes de serviciu, iar alţii au rămas aici definitiv, începând cu anii 1950-1960. Aceştia din urmă ştiu şi limba română, dar s-au bucurat la auzul veştii că slujbele în limba slavonă sunt oficiate în Bucureşti. De exemplu, Ana Radu, fostă Jukova, stabilită în România în 1958, ne-a spus că până să se oficieze slujba bilingvă, asculta Liturghia slavonă numai la televizor sau la radio.
„E nemaipomenit că pentru noi se fac slujbe în limba slavonă. Mă bucur nespus că am prins cel puţin la sfârşitul vieţii aşa ceva. De când a început să se oficieze Liturghia în slavonă, sunt aici nelipsită. Până acum auzeam slujbe în slavonă numai la Televiziunea Soyuz, care transmite de la Catedrala ortodoxă din Ekaterinburg. Deşi sunt în România de peste 50 de ani, şi am învăţat bine limba română, am avut dezlegare de la duhovnic ca rugăciunile zilnice să le rostesc în limba rusă. În limba rusă mă rog şi cânt, nu pot să fac aceste lucruri în altă limbă“, ne-a mărturisit Ana Radu.
La începutul secolului XX, Legaţiunea Ţaristă din România a construit în centrul capitalei României o biserică cu hramul „Sfântul Nicolae“, pentru credincioşii ruşi care se aflau în Bucureşti, dar în primul rând pentru membrii corpului diplomatic. Istoria zbuciumată a secolului trecut, însemnând cele două războaie mondiale şi perioada comunistă, a afectat şi statutul acestui sfânt lăcaş care în anii 1960 a fost donat de către Uniunea Sovietică statului român. Biserica a fost administrată şi îngrijită de Biserica Ortodoxă Română, iar slujbele au fost săvârşite de clerici ortodocşi români. După 1990, Biserica „Sfântul Nicolae“-Ghica, a devenit paraclis universitar şi este unul din centrele spirituale importante ale Bucureştilor, neîncăpător pentru toţi studenţii şi credincioşii care îi calcă pragul.
De patru ani
La solicitarea unui grup de credincioşi ruşi, în 2010 s-a pus început săvârşirii slujbelor în limba slavonă la Biserica „Sfântul Nicolae“-Tabacu de pe Calea Victoriei, fapt care i-a bucurat pe toţi doritorii de slujbe în slavonă, fie că se află în România pentru câţiva ani, fie că sunt aici de mai multe decenii. O familie de cetăţeni ruşi, aflată temporar în România, care locuieşte în Ploieşti, face naveta de fiecare dată când este slujbă în limba slavonă la Bucureşti.
„Pentru noi, ruşii, care suntem departe de casă şi suntem rupţi de patrie şi de limba noastră, este foarte important să avem un lăcaş unde să ne întâlnim şi să participăm la slujbe în slavonă. Vreau neapărat să transmitem mulţumiri Patriarhiei Române care a acceptat să se facă aceste slujbe. Noi suntem mulţumiţi şi simţim că s-a încălzit atmosfera între noi. În afară de starea noastră de creştini, această biserică ne dă posibilitatea să ne adunăm şi să formăm obştea rusă, care creşte încet, dar sigur. Noi ne unim prin această slujbă în limba noastră. Pentru noi, care stăm temporar în România, este un lucru important că am contribuit la sporirea obştii ruseşti de aici şi ne dorim să se continue această tradiţie şi să fie unitate creştinească“, ne-a spus Dmitri Romanov, care a venit la biserică împreună cu soţia.
Părintele diacon Eugeniu Rogoti a subliniat faptul că slujbele bilingve au loc în sâmbetele în care nu sunt mulţi enoriaşi români la biserică, pentru a menţine echilibrul între cele două comunităţi care împart acum o singură biserică. Acest lucru este sprijinit şi de părintele paroh Ioan Vladimir Vlaicu, care a şi învăţat câteva ecfonise în limba slavonă, pe care le rosteşte la aceste slujbe. „Periodic, după slujbă, rămânem împreună cu credincioşii ruşi la un ceai, discutând atât problemele comunităţii, cât şi răspunzând întrebărilor legate de credinţă. O dată sau de două ori pe an, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, comunitatea rusă invită un preot de la Moscova, care se întâlneşte cu credincioşii ruşi din Bucureşti, îi spovedeşte şi slujeşte împreună cu noi“, ne-a spus părintele diacon Eugeniu Rogoti.
Cei mai mulţi credincioşi ruşi sunt angajaţi ai Ambasadei Federaţiei Ruse din Bucureşti, precum şi ai altor instituţii diplomatice.
„Limba slavonă este pentru noi limba ortodoxă, limba pentru creştinii ortodocşi din Rusia, Ucraina şi Bielorusia. Pentru noi este un pic neobişnuit să ascultăm Liturghia în limba română, pentru că noi cunoaştem slujbele numai în slavonă. Aici sunt două limbi şi putem spune că este foarte interesant pentru că oamenii participă la ceva nou. Sunt la Bucureşti din septembrie 2013, dar am învăţat limba română la Universitatea din Moscova, unde am aflat multe lucruri despre ţara dumneavoastră“, ne-a spus Anton Hlashevski.
„Doresc să exprim, din partea tuturor ruşilor care locuiesc în România, mulţumiri Patriarhiei Române şi personal Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care ne-a oferit această posibilitate de a participa la slujbe în limba slavonă. Sperăm că acest gest va sprijini prietenia dintre popoarele noastre. De asemenea, îi mulţumim pentru că a acordat binecuvântarea pentru ca un preot ortodox de la Moscova să vină periodic la Bucureşti şi să spovedească personalul de la Ambasada Federaţiei Ruse şi să slujească la Biserica «Sfântul Nicolae»-Tabacu“, ne-a spus Ala Vinic.