Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Manifestări comemorative dedicate deportaților în Bărăgan

Manifestări comemorative dedicate deportaților în Bărăgan

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Știri
Un articol de: Pr. Marius Mircia - 19 Iunie 2024

În perioada 17-19 iunie, la ­Ti­mișoara au avut loc o serie de manifestări dedicate comemorării a 73 de ani de la deportarea în Bărăgan a aproximativ 44.000 de români, sârbi, germani, bulgari, ucraineni și maghiari din județele actuale Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți.

Pentru a cinsti jertfa acestor înaintași, la Monumentul dedicat foștilor deportați în Bărăgan, amplasat în Parcul Justiției din Timi­șoara, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, înconjurat de un sobor de preoți, a săvârșit marți, 18 iunie, o slujbă de pomenire pentru toți deportații care au plecat la Domnul, în pre­zența membrilor Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan, a membrilor foștilor deținuți politici și a nu­meroși credincioși.

După slujbă, reprezentanții depor­taților au rostit alocuțiuni despre momentele dureroase ale dislocării din locurile natale, în noaptea Rusaliilor din anul 1951, dar și despre suferințele, privațiunile și umi­lințele îndurate în cei cinci ani de domiciliu forțat printre mărăcinii acelui ținut străin.

În cuvântul adresat, Părintele Mitropolit Ioan a evidențiat cre­dința celor deportați, care numai prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu au reușit să reziste în acei ani: „Potrivit cercetărilor efectuate de istorici, în Bărăgan au fost deportați români, sârbi, germani, bulgari, ucraineni și maghiari. Istoricii nu menționează că și Dumnezeu a fost deportat în Bărăgan! Dumnezeu a fost cu acești oameni. Toți au plecat de acasă cu obiectele de trebuință pe care și le-au putut lua. Însă nici o familie n-a plecat fără Sfânta Scriptură, fără o carte de rugăciuni, fără o icoană. Așa au ajuns, prin icoană, Dumnezeu, Maica Domnului și sfinții să fie depor­tați în Bărăgan. Asta nu scriu istoricii, iar până vă mai bate inima și mâna încă mai poate ține condeiul, să mărturisiți cum co­muniștii L-au deportat și pe Dumnezeu în Bărăgan”.

La manifestările prilejuite de acest moment dramatic din istoria României au luat parte reprezen­tanți ai administrației locale și județene, oameni de cultură, urmași ai celor care au avut de suferit de pe urma acestei epurări sociale.

De asemenea, luni, 17 iunie, la Memorialul Revoluției din Timi­șoara a avut loc vernisajul expoziției „Miopie istorică”, care a prefațat evenimentul comemorativ de marți,  realizată în parteneriat cu Muzeul Ororilor Comunismului în România. La întâlnire a participat preotul Ionel Popescu, vicar eparhial, care a deschis manifestarea cu un moment de rugăciune și a evidențiat drama familiilor care au trecut prin acest episod cutremurător din istoria contemporană a României.

Expoziția „Miopie istorică” prezintă o serie de fotosculpturi, bazate pe cercetarea artistică a lui Sever Petrovici-Popescu privind episodul deportărilor din Bărăgan, din anul 1951. Acesta folosește instrumentarul vizual pentru a înfățișa și a reaminti publicului larg o pagină de istorie prea puțin cunoscută și dezbătută în cărțile de istorie, care, prin intermediul artei contemporane, capătă o dimensiune mai concretă și umană.