În Cimitirul „Eroii Revoluției” din Capitală au fost pomeniți sâmbătă, 21 decembrie 2024, martirii din decembrie 1989. Slujba Parastasului a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul,
Moment aniversar în Arhiepiscopia Romanului și Bacăului
Marți, 4 ianuarie 2022, s-au împlinit șapte ani de la întronizarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim ca Arhiepiscop al Eparhiei Romanului și Bacăului. Acest reper istoric eparhial a fost comemorat prin rugăciune și slujbe de mulțumire înălțate în străvechea catedrală a Romanului închinată Sfintei Cuvioase Parascheva, de soborul preoților din Administrația eparhială, în prezența autorităților locale și centrale, a reprezentanților preoților din cele cinci protopopiate și a credincioșilor romașcani.
Evenimentul a debutat prin săvârșirea Sfintei Liturghii de către un sobor de preoți din Administrația eparhială, sub protia părintelui arhimandrit Pimen Costea, vicar eparhial, urmată de slujba de Te Deum în semn de mulțumire adresată lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate de Dumnezeu asupra Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim și a Eparhiei Romanului și Bacăului.
La finalul slujbei, părintele vicar a adresat, în numele Administrației eparhiale, un cuvânt în care a reliefat calitatea lucrării arhierești înnoitoare a Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim în cei șapte ani de arhiepiscopat.
„Întâlnirea de astăzi este o aducere aminte a unui eveniment care în urmă cu 7 ani se înscria în istoria acestei eparhii sub o formă unică. Atunci Vlădica Ioachim a fost numit primul Arhiepiscop ales al acestei de Dumnezeu păzite eparhii. Aș vrea să spun că fiecare om vine pe pământ cu un scop și încearcă să-și împlinească acest deziderat pe care Dumnezeu i l-a dat sub diferite forme. Unii răscolesc în trecut pentru a pune în valoare ceea ce alții au făcut, încercând să valorifice potențialul trecutului pe care contemporanii acelui veac nu l-au făcut. Alții, în schimb, lăsând la o parte trecutul ca fiind ceva ce nu mai face parte din viața lor, încearcă să facă din viitor ceva valoros. Drept care se implică luând exemplul trecutului, actualizându-l la prezent și transformându-l într-un viitor frumos. Este și cazul Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, care în tot acest timp, ca Arhiereu-vicar al acestei eparhii și ca Arhiepiscop, a acceptat să facă din trecutul acestei arhiepiscopii ceva care să rămână în viitor sub o altă formă decât a fost până atunci. Simpla vedere a lucrurilor întâmplate aici poate defini osteneala de fiecare zi a chiriarhului nostru”.
Totodată, în cuvântul său părintele vicar a rememorat câteva dintre lucrările împlinite în plan edilitar la Centrul eparhial în ultimii șapte ani, la inițiativa și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, referindu-se în special la întregirea ansamblului arhitectonic prin construirea Casei „Sfântul Ierarh Dosoftei” și reabilitarea Palatului arhiepiscopal, la reabilitarea Fundației „Episcop Melchisedec” și la activitățile desfășurate aici prin serviciile socio-educaționale oferite în special tinerilor și vârstnicilor aflați în nevoi, dar și la edificiile ecleziastice aflate în curs de finalizare, amintind de catedralele din principalele orașe ale județului Bacău, dar și de principalele centre social-filantropice protopopești. La toate acestea se adaugă cel mai nou proiect eparhial aflat în derulare, vechea clădire a Spitalului „Precista” din Roman, care a primit aprobarea pentru finanțare și s-a semnat contractul pentru începerea lucrărilor.
Apoi, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, reflectând la demnitatea arhierească ce i s-a conferit de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a spus că aceasta este o continuă jertfire de sine, iar responsabilitatea acestei slujiri reiese din grija părintească față de cei pe care îi poartă în rugăciune:
„Consider că astăzi este ziua aniversară a eparhiei, întrucât ierarhul trebuie să se contopească cu eparhia care i-a fost rânduită de Sfântul Sinod pentru a o coordona din toate punctele de vedere. În cuvântul pe care l-am adresat atunci când am primit darul arhieriei, am spus că mitra care se așază pe capul arhiereului reprezintă coroana împărătească a înaltei preoții, însă când mi s-a pus acea mitră pe cap am simțit mai curând coroana de spini pe care contemporanii lui Hristos I-au așezat-o pe cap. Am încercat să urc pe propria Golgotă pentru a simți bucuria întâlnirii cu Hristos și aș putea spune că am satisfacții în calitatea mea de ceea ce sunt prin darul lui Dumnezeu. La început, când ți se dă o misiune, te simți singur, dacă nu ai conștiința prezenței lui Dumnezeu. În calea mea au ieșit însă oameni care m-au ajutat să duc crucea mai departe și coroana de spini pe care să o așez pe dealul Golgotei. Dacă este să mă refer la responsabilitatea unui arhiereu, este suficient să mă gândesc la cele peste șase sute de mii de fii și fiice duhovnicești ai eparhiei și la cei șapte sute de preoți care slujesc în parohiile ce fac parte administrativ-canonic din arhiepiscopia noastră”.
Apoi, toți cei prezenți s-au deplasat în sala de conferințe a Casei „Sfântul Ierarh Dosoftei” pentru a participa la partea a doua a evenimentului din această zi, ce a constat în lansarea volumului „Pridvoare. Monografia centrului eparhial de la Roman”, apărut la Editura Filocalia a Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului în anul 2021, de către Mioara Ignat, inspector eparhial.