În Duminica Sfinților Români, 22 iunie, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, i-a vizitat pe credincioșii Parohiei Petnic din Protopopiatul Băile Herculane, județul Caraș-Severin. Ierarhul a sfințit icoanele din interiorul bisericii, dar și câteva din exterior, realizate recent și care întregesc veșmântul picturii sfântului lăcaș ocrotit de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, dar și de Sfântul Vasile cel Mare.
Monahiile Olimpiada și Nazaria au fost evocate la sinaxa Mănăstirii Văratec
Luni după-amiază, 9 iunie, la Mănăstirea Văratec a avut loc sinaxa cu monahiile și viețuitoarele așezământului monahal. În cadrul întâlnirii, prezidată de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a avut loc evocarea personalității schimonahiilor Nazaria și Olimpiada, fondatoare ale mănăstirii nemțene, care vor fi propuse pentru canonizare anul viitor.
În cadrul sinaxei a fost evocată personalitatea schimonahiilor Nazaria și Olimpiada, primele starețe și întemeietoare ale Mănăstirii Văratec, propuse spre canonizare în anul 2026. Acestea s-au remarcat prin viață aleasă, râvnă duhovnicească și contribuții esențiale la organizarea vieții de obște în mănăstirea nemțeană. Această întâlnire a fost marcată și de sărbătorirea a 240 de ani de la zidirea primului lăcaș de rugăciune al mănăstirii, precum și a 240 de ani de când a fost rânduită maica Olimpiada, la vârsta de 28 de ani, ca stareță la Văratec.
Amintim că, în ședința de lucru din 27 martie 2025, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat începerea demersurilor de canonizare a mai multor sfinte femei românce, în contextul declarării anului 2026 ca An omagial al pastorației familiei creștine și An comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame). Între propunerile înaintate de Arhiepiscopia Iașilor se numără și schimonahiile Olimpiada și Nazaria.
„Anul înființării mănăstirii, 1785, era un an cu multe încercări și convulsii în lume. În 1789 avea să fie deja Revoluția Franceză, care avea să ducă la căderea multor valori. Iată că în România se construiau mănăstiri sub povățuirea unor părinți precum Sfântul Paisie Velicicovschi sau Sfântul Iosif Isihastul. Rămân pentru noi o înțelegere că în orice vreme Dumnezeu Își are, ca în vremea lui Ilie, mulți bărbați care nu și-au plecat piciorul lui Baal. Și când spun «bărbați», mă refer la bărbați și femei care au sufletul bărbătesc, întărit în credință, care știu pentru ce au venit într-o mănăstire, știu pentru ce trăiesc și pentru ce sunt gata să moară. Întorcându-ne în timp, la această moștenire, o facem nu doar privind cu admirația și gândind că a fost atunci, iar noi avem atâtea neputințe, avem atâtea provocări, ne bat la ușă atâtea încercări, și atunci poate nu mai suntem îndatorați să facem ceea ce au făcut ei (Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec, schimonahiile Nazaria și Olimpiada, n.r.). Cele ce evocăm acum, pe care le punem la inima noastră, devin un început și un act de curaj, o moștenire”, a afirmat Preasfinția Sa în cuvântul adresat către obște.
Despre viața și lucrarea celor două ucenice ale Sfântului Cuvios Iosif Pustnicul au vorbit stavrofora Iosefina Giosanu, stareța Mănăstirii Văratec, precum și monahiile Anatolia Bălăiță și Nectaria Prepeliță, care au cercetat documentar și duhovnicește activitatea celor două vrednice slujitoare ale lui Hristos.
„Prin această triadă de ctitori ai acestui sfânt lăcaș și aceste informații păstrate cu sfințenie, prin dragostea și râvna lor față de viața călugărească, am putut ajunge astăzi la această frumoasă aniversare de 240 de ani. Vrednicia lor nu a fost să ne lase doar o frumoasă mănăstire, ci un vas plin de trăire duhovnicească, ce s-a păstrat cu sfințenie de multe generații de călugărițe nevoitoare aici, toate întru mai multă credință, dragoste și râvnă în a-și dobândi mântuirea. Printre ele se găsesc multe suflete care astăzi sunt sfinte sau propuse pentru a fi canonizate, și altele care, în fața Domnului, s-au sfințit în taină, fără ca noi să avem știință despre aceasta”, ne-a mărturisit maica stareță Iosefina Giosanu.