Muzică psaltică şi cultură bizantină la Cluj-Napoca

În seara zilei de marţi, 10 septembrie, a avut loc la Muzeul de Etnografie din Cluj-Napoca un concert de muzică bisericească de tradiţie bizantină, susţinut de către cursanţii Masterclass-ului de muzică psaltică de la Mănstirea Nicula, judeţul Cluj.

Masterclass-ul a fost găzduit, în perioada 4-10 septembrie, de Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului“ de la Nicula şi s-a desfăşurat cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.

Cursurile au fost organizate sub îndrumarea directă a cunoscutului profesor universitar emerit de muzică psaltică din Atena (Grecia) şi protopsalt Grigorios Stathis, Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca, secondat de doi dintre asistenţii săi, dr. Ioannis Liakos şi dr. Grigorios Anastasiou, ambii conducători ai unor grupuri psaltice în Grecia.

Conferinţă despre muzica bizantină

Înaintea concertului de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, profesorul Grigorios Stathis a ţinut o scurtă conferinţă cu tema „Farmecul artei muzicale bizantine odinioară şi acum“, tema prezentării sale la cel de-al VI-lea Simpozion Internaţional al Bizantinologilor care a avut loc la Atena în luna septembrie a anului 2005. Tematica acelei reuniuni a fost „Farmecul Bizanţului odinioară şi acum“, iar în finalul lucrărilor a avut loc o Masă Rotundă, la care şase profesori universitari au vorbit, fiecare, despre farmecul pe care l-a exercitat şi îl exercită încă ştiinţa sau arta pe care le practică terapeutic: Istoria - Filologia - Dreptul - Arhitectura - Pictura - Muzica.

Profesorul Stathis a vorbit, atunci, ultimul, pentru a încheia reuniunea, iar pentru a scoate în evidenţă şi mai mult „Farmecul viu al Muzicii Bizantine“, a relatat, în felul său, bazat desigur pe numeroase izvoare potrivite, celebrarea zilei de Bobotează - a Luminilor - în Bizanţ, în jurul anului 1360, cu strălucitoarea slujbă din Marea Biserică, Sfânta Sofia, şi apoi prânzul împărătesc la Palat, unde erau chemaţi şi toţi sfinţiţii înţelepţi. A rezultat o relatare sub formă de poveste, dar cu numeroase dovezi istorice. Pentru a descrie farmecul de odinioară, după propria sa mărturisire, profesorul l-a lăsat deoparte pe omul de ştiinţă şi a devenit povestitor. Aceasta a făcut şi în seara zilei de marţi, la Cluj-Napoca.

I-a purtat pe cei prezenţi, prin discursul său, prin Constantinopol, în Sfânta Sofia, şi pe urmele „mersului pe jos“ al împăratului de la Palat la Marea Biserică, iar de acolo înapoi la Palat şi la Masa de la Palat, conform protocolului, în Ziua Teofaniei din anul 1360.

Prin intermediul unei povestiri literare, plină de sensibilitate şi făcând apel la numeroase referinţe la texte ale epocii publicate sau doar în manuscris, autorul a redat la persoana întâi atmosfera şi farmecul lumii bizantine a Constantinopolului de secol XIV.

A urmat minunatul mini-concert cu participanţii la Masterclass-ul de la Mănăstirea Nicula, dovadă că psalţii, nu doar în bisericile din întreaga lume, ci şi în afara lor, în vechi mănăstiri, în aule, în teatre şi chiar în muzee, cum s-a întâmplat la Cluj-Napoca, dau viaţă acestei muzici monofonice.