De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Naşterea după trup a Domnului pregăteşte naşterea după Duh a oamenilor
Ieri, 21 decembrie, în Duminica dinaintea Naşterii Domnului, numită şi a Sfinţilor Părinţi după trup ai Domnului, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat la Sfânta Liturghie ce a fost oficiată în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul“ din Reşedinţa Patriarhală şi a rostit un cuvânt de învăţătură.
La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Matei (cap. 1, vers. 1-25), în care se relatează genealogia sau cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam. Această genealogie, a arătat Preafericirea Sa, cuprinde o pedagogie sau o înţelepciune divină prin care se exprimă aşteptarea cu speranţă a Mântuitorului de-a lungul generaţiilor şi pregătirea în credinţă a oamenilor pentru întruparea Domnului Iisus Hristos. De asemenea, în pericopa evanghelică ni se mai arată că lucrarea dumnezeiască mântuitoare pentru lume începe cu însăşi zămislirea şi naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, care au fost în planul lui Dumnezeu, pregătit din veşnicie, mai înainte de facerea lumii, iar scopul venirii în trup a Fiului lui Dumnezeu sau a înomenirii Sale a fost îndumnezeirea omului prin har şi înfierea în iubirea lui Dumnezeu Tatăl.
„Naşterea după trup a Domnului Iisus Hristos pregăteşte naşterea după Duh a oamenilor. Genealogia pe care ne-o prezintă Evanghelia ne arată perioada etapizată de pregătire şi de aşteptare a omenirii întru credinţă şi speranţă pentru venirea lui Mesia, Hristos. În primul rând, Evanghelia ne prezintă pregătirea poporului ales pentru ca Fiul Ceresc al lui Dumnezeu Cel Veşnic să fie primit în lume, ca urmare a pregătirii făcute de prorocii şi drepţii Vechiului Testament, care aşteptau în mod activ, duhovnicesc, pe Mesia, adică pe Hristos Mântuitorul. Unii drepţi ai Vechiului Testament erau chiar prefigurări sau tipologii ale lui Mesia, ca de pildă Abel, Iosif, Ilie, Iosua Navi, Moise, Aaron, arhiereul sau marele preot. În al doilea rând, nu numai pentru poporul evreu vine Mesia, ci şi pentru toate popoarele care vor crede în El. În al treilea rând, în partea ultimă a acestei Evanghelii, vedem că naşterea după trup a Mântuitorului nu este rezultată din iniţiativă sau din poftă bărbătească, ci direct din iniţiativa lui Dumnezeu, de la Duhul Sfânt, adică nu are tată după trup, Se naşte ca Om din femeie, dar zămislirea Sa ca Om nu provine din iubire trupească dintre un bărbat şi o femeie, ci dintr-o lucrare supranaturală a Duhului Sfânt în natura umană a Fecioarei Maria. Prin această împreună lucrare, divino-umană, cerească şi pământească, Dumnezeu Tatăl a voit ca în însăşi naşterea după trup a Fiului Său Cel veşnic să înceapă naşterea după Duhul a oamenilor sau înfierea lor dumnezeiască prin harul Duhului Sfânt, întrucât Iisus Se întrupează de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria. El pregăteşte Taina Botezului creştin prin care omul se naşte din Duhul Sfânt şi din apă pentru a trăi o altă viaţă decât cea biologică, adică viaţa cerească veşnică“, a evidenţiat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.
Patriarhul României a mai subliniat că pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Matei este mai bine înţeleasă prin lumina pericopei apostolice din Epistola către Evrei a Sfântului Apostol Pavel (11, 9-10, 32-40), unde se prezintă puterea credinţei, deoarece prin credinţă profeţii au binevestit taina Întrupării Fiului lui Dumnezeu. La final, Preafericirea Sa a reliefat că pericopa Duminicii dinaintea Naşterii Domnului, în care este prezentată şi chemarea neamurilor, cheamă pe fiecare creştin la pregătire duhovnicească pentru a-L primi cu pace şi bucurie pe Hristos Domnul în sufletele şi casele lor şi la dobândirea Împărăţiei lui Dumnezeu.