O nouă teză de doctorat despre dialogul dintre teologie și știință

Diaconul Bogdan Neacșiu, inspector eparhial în cadrul Sectorului administrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei Bucureștilor, și-a sus­ți­nut marți, 5 noiembrie, teza de doctorat cu titlul „Creaționismul științific - premise, interpretare și evaluare critică ortodoxă”, elaborată sub coordonarea științifică a conf. univ. dr. Adrian-Nicolae Lemeni, directorul Școlii Doctorale „Dumitru Stăniloae” a Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București.

Comisia de susținere a fost formată din pr. prof. univ. dr. David Pestroiu, prodecan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, în calitate de președinte; pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, vicar eparhial onorific şi cadru didactic al aceleiaşi facultăţi; pr. prof. univ. dr. Cristinel Ioja, decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad, și conf. univ. dr. Nicolae Turcan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

În cadrul susținerii publice găzduite de Sala „Academician Alexandru Elian” a Facultății de Teologie bucureștene, candidatul a analizat mai multe teorii științifice privind originile făpturii, prezentând concepte precum teoria evoluționistă, creaționismul științific, teoria designului inteligent. Totodată, acesta a alocat două capitole din teza sa prezentării învățăturii ortodoxe privind crearea lumii de către Dumnezeu, cu aprofundare a surselor cunoașterii adevărului revelat: Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție.

Doctorandul a concluzionat: „Deși teologia și știința au domenii de cercetare diferite, se pot crea premisele unui dialog între cele două, din perspectivă cosmologică. Pentru un astfel de dialog este necesar să se plece de la concluzia că textul cărții Facerea cuprinde adevăruri ce depă­șesc sfera materialității, fiind meta­științifice și metafilosofice. Știința poate oferi anumite informații cu privire la originea lumii, dar, neputându-și depăși metodologia, nu poate vorbi despre cunoașterea creației decât dintr-o perspectivă analitică, discursivă. Aflate într-un demers comun și onest în vederea cunoaș­terii adevărului despre lume, putem vorbi de o colaborare între teologie și știință, cu condiția ca fiecare să-și păstreze specificitatea. În acest sens, știința, recunoscându-și limitele, poate reprezenta latura cea mai de jos a cunoașterii, cea empirică, analitică. Însă, întrucât este latura slabă a înțelegerii, este insuficientă. Cu­noaș­­terea autentică a sensurilor adânci ale Sfintei Scripturi, pornind de la cele raționale, se realizează printr-o vedere duhovnicească a adevărului revelat, în lumina Sfinților Părinți, cu ajutorul harului lui Dumnezeu, Creatorul și Proniatorul întregii creații.”

După dezbatere, comisia i-a acordat diaconului Bogdan Neacșiu titlul de „doctor în teologie”, lucrarea fiind apreciată cu calificativul „Excelent”.