▲ Activitatea filantropică de la parohia Sapienţei se concretizează în vizitarea şi ajutorarea copiilor din spitale, cu sprijinul doamnei preotese, care este cadru medical ▲ De curând, parohia dispune şi de o trapeză, care a primit rolul de cantină socială, spaţiu unde au loc întalniri duhovniceşti sau se discută despre bunul mers al activităţilor viitoare din parohie ▲
Pe lângă activitatea liturgică şi misionară, Biserica Sapienţei din Capitală are şi o continuă activitate filantropică care se răsfrânge asupra celor aflaţi în suferinţă şi în lipsuri duhovniceşti şi materiale.
Micuţă şi fără turlă, Biserica Sapienţei se confundă uşor cu una dintre casele vecine, dar interiorul este foarte frumos, cu o pictură deosebită realizată de renumitul artist Gh. Tattarescu. Deşi parohia nu are posibilităţi materiale care să-i permită desfăşurarea unei ample activităţii filantropice, fiind compusă doar din 274 de familii, prin eforturile părintelui Marin Cojoc, ale doamnei preotese, care este medic de familie, şi ale altor enoriaşi, activităţile social-filantropice s-au înmulţit şi diversificat.
„Îndemnăm cu tărie pe femeile care au pierdut sarcina să boteze copii aflaţi în impas“
Astfel, încă de la început, activitatea filantropică la parohia Sapienţia s-a concretizat prin vizitarea şi ajutorarea unor copii din spitale, cu sprijinul doamnei preotease, care este cadru medical. „Demersul nostru s-a îmbunătăţit, spune părintele Cojoc, când, împreună cu doamna profesor universitar Marta Bănulescu, am organizat ajutorarea unor copii din spitale sau din orfelinate. Am iniţiat în aceste unităţi chiar o investigaţie pentru a descoperi copiii încă nebotezaţi, iar cei găsiţi au fost botezaţi în biserica noastră sau în alte biserici. Îmi aduc aminte că am botezat într-o duminică şapte asemenea copii, după ce, mai înainte, le-am găsit naşi şi anumite posibilităţi materiale“. Chiar părintele a fost naşul a doi copii. Aceste experienţe s-au repetat apoi în Biserica Sapienţei, an de an, ultima fiind chiar în duminica trecută. „De foarte multe ori, îndemnăm cu tărie pe femeile care au pierdut sarcina să boteze copii aflaţi în asemenea impas şi acest îndemn a avut o eficienţă imediată şi o bucurie pe măsură din partea naşelor, care apoi au sfătuit şi alte consoarte spre asemenea acte filantropice, unele concretizate chiar prin înfierea copiilor în cauză. Nu numai copii au fost botezaţi în Biserica Sapienţei, ci şi oameni maturi de diferite confesiuni“, precizează părintele Cojoc.
Bătrânii nu mai sună la salvare, „ci la părintele acasă“
Activitatea filantropică a luat amploare prin eforturile doamnei profesoare Mona Şerbănescu, de la Fundaţia „Preasfânta Născătoare de Dumnezeu“, care conduce cu multă râvnă şi succes două şcoli creştine şi câteva grădiniţe. În câteva rânduri, au fost iniţiate asemenea acte de caritate, filantropice, creştine.
În perimetrul Bisericii, doamna preoteasă, ca medic de familie, oferă asistenţă medicală bătrânilor, copiilor din parohie sau din alte părţi, activitate care se desfăşoară zilnic, inclusiv duminica după Sfânta Liturghie, uneori chiar prin deplasarea la domiciliu, în cazul bătrânilor bolnavi. Asistenţa medicală se oferă nu numai celor înscrişi pe fişierul instituţional, ci tuturor celor aflaţi în suferinţă. „Au fost cazuri când şi noaptea a trebuit să intervenim în asemenea cazuri sau să mergem la spital cu câte un copil sau un asemenea bătrân care nu a mai sunat la salvare, ci la părintele acasă“, a adăugat parohul bisericii.
Cantină socială cu mese zilnice şi întâlniri duhovniceşti
Activităţile sociale au luat proporţii în ultimul timp la parohia Sapienţei, după ce a fost construită o trapeză a bisericii, care a primit rolul de cantină socială, „desigur, cu activitate restrânsă, după posibilităţile noastre, dar ea funcţionează zi de zi şi creează atmosfera eclesială asemenea unui stup de albine, deservind pe bătrânii Bisericii, care se ostenesc pentru bunul mers al activităţii, pentru cântăreţii de la strană, de cele mai multe ori studenţi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă sau pentru anumiţi creştini aflaţi în lipsuri“, precum menţionează părintele paroh. În acelaşi spaţiu, duminică de duminică, părintele, împreună cu bătrânii devotaţi acestei biserici, servesc masa şi discută despre bunul mers al activităţilor viitoare. „Aproape de fiecare dată se mai adaugă cineva care se află pe drumuri, câte un frate, doi, de la câte o mănăstire sau alţii care vin din pelerinaj din Ţara Sfântă sau de la Athos şi atunci masa se amplifică într-o atmosferă sacră. În spaţiul nostru eclesial au poposit şi câţiva fraţi din Basarabia, care au fost ajutaţi în diferite chipuri, iar o familie cu copii a fost găzduită şi ajutată cu hrană o iarnă întreagă într-una din cămăruţele adiacente Bisericii, până şi-au găsit un rost în patria mamă“, precizează părintele Cojoc. Au fost cazuri când, pentru fraţii aflaţi în suferinţă, parohul şi credincioşii au intervenit când a fost nevoie, aşa cum a fost cazul inundaţiilor din Ardeal, cu ani în urmă, „unde am mers cu ajutoare, împreună cu alţi doi parohieni, sau în cazul inundaţiilor din Oltenia, cu doi ani în urmă, când l-am ajutat, după posibilităţile noastre, pe preotul din Bechet, Dolj, căruia i-a fost inundată casa parohială. Încercăm şi anul acesta să iniţiem un ajutor pentru fraţii din Moldova, aflaţi sub urgia apelor“, mai spune părintele paroh.
În ultimul timp, părintele s-a implicat personal în reabilitarea unei biserici - monument istoric din Giuvărăşti, satul natal al părintelui. Biserica ce poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului“ rămăsese în câmp, fără acoperiş, supusă intemperiilor vremii. Lucrările de restaurare la această biserică sunt în curs de desfăşurare, urmând, în perioada imediat următoare, să se execute lucrările de pictură. Biserica, fostă enorie, va fi transformată în mănăstire.
.jpg)
