În cadrul manifestărilor solemne dedicate eroilor Revoluției Române din decembrie 1989, luni, 23 decembrie, la monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost
Patriarhia critică CNSAS pentru studierea neobiectivă a dosarelor ierarhilor
▲ Ordinea de zi a şedinţei de toamnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a cuprins şi activitatea ierarhilor în timpul regimului comunist ▲ Într-un comunicat de presă, Patriarhia precizează că verdictele date unor ierarhi de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) nu sunt obiective şi se încadrează în campania CNSAS de discreditare a Bisericii ▲
Ieri, 23 octombrie, la Palatul Patriarhiei, Prea Sfinţitul Vincenţiu Ploieşteanul, Episcop-Vicar Patriarhal şi secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), a susţinut un briefing de presă în legătură cu evaluarea activităţii pastorale a ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române din perioada regimului comunist ateu, temă aflată pe ordinea de zi a şedinţei Sfântului Sinod. La întâlnirea cu presa, s-au comunicat principalele puncte discutate la şedinţa Sfântului Sinod referitor la activitatea Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Astfel, s-a adus la cunoştinţă că „din luările de poziţie ale unor membri ai Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Sfântul Sinod al BOR constată comportamentul în vădită contradicţie cu legea şi principiile deontologice ale statutului de membru în Colegiu. De asemenea, Sfântul Sinod constată metoda defectuoasă de lucru a acestei instituţii privind activitatea unor clerici ortodocşi din perioada dictaturii comuniste. Potrivit legislaţiei în vigoare, deciziile luate de Colegiul CNSAS trebuie anunţate în scris persoanelor interesate, adică atât celui care a cerut verificarea, cât şi celui care a primit verdictul, şi nu făcute publice prin scurgere de informaţii către presă. În plus, unii ierarhi ortodocşi au fost ameninţaţi prin presă, înainte de a se pronunţa verdictul, într-un limbaj umilitor, în mod curios, similar cu cel al anchetatorilor de la securitatea de altădată. Până în prezent nu avem cunoştinţă de rezultatul vreunei anchete asupra acestor cazuri de indisciplină internă, nici de către CNSAS, nici de către Comisia parlamentară care se ocupă de controlul activităţii CNSAS, situaţie care pune sub semnul întrebării credibilitatea acestei instituţii“.
CNSAS nu evaluează în mod obiectiv activitatea BOR în timpul comunismului
În acelaşi comunicat remis de Patriarhie se menţionează faptul că BOR a fost victimă a fostului regim comunist, deoarece numeroşi clerici au fost forţaţi să coopereze, prin metode inumane, fiind evidentă contradicţia ideologică dintre Biserică şi comunism. „Biserica a fost, în timpul dictaturii comuniste, singura instituţie care nu s-a identificat cu ideologia ateistă de stat, ceea ce a determinat din partea regimului ateu folosirea prin intermediul fostei securităţi a unor mijloace de presiune inimaginabile, inclusiv forţarea la cooperare şi semnarea de angajamente. Întrucât nu ţine cont de contextul extrem de ostil în care Biserica a supravieţuit şi nu poate înţelege umilirea şi şantajul la care au fost supuşi clericii ortodocşi în timpul dictaturii comuniste, Colegiul CNSAS, prin verdictele sale sumare, pripite şi tendenţioase, nu poate, în starea şi structura actuală, să evalueze în mod nepărtinitor, nepartinic şi obiectiv activitatea clericilor ortodocşi din timpul dictaturii comuniste“, se precizează în comunicat.
BOR continuă propriile cercetări
De asemenea, vor continua cercetările istorice pe care le-a început Comisia de istorici a Bisericii Ortodoxe Române, înfiinţată prin hotărârea luată în şedinţa Sfântului Sinod din luna februarie 2007, desfăşurată sub preşedinţia vrednicului de pomenire Părintele Patriarh Teoctist. Această comisie va oferi informaţii privitoare la „persecutarea şi suferinţa Bisericii Ortodoxe Române în perioada dictaturii comuniste. Comisia va elucida toate aspectele legate de situaţia Bisericii Ortodoxe Române în anii comunismului, având în vedere perioada îndelungată a regimului comunist din România. Evaluarea acestei perioade se va face potrivit propriilor criterii de analiză care vor face distincţie între situaţiile în care colaborarea cu securitatea a adus daune Bisericii sau unor terţe persoane şi cele în care colaborarea a fost o condiţie a supravieţuirii şi activităţii misionare-pastorale a comunităţilor bisericeşti“. Patriarhia menţionează în continuare că „rezultatele acestor cercetări vor fi aduse periodic la cunoştinţa credincioşilor şi a opiniei publice în special prin presa bisericească (postul de televiziune Trinitas TV, radiourile şi publicaţiile bisericeşti, internet, etc.), dar şi prin alte canale media, iar, la finalizare, vor fi publicate într-o lucrare la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, cu titlul «Supravieţuirea şi suferinţa Bisericii în timpul dictaturii comuniste». Această lucrare se justifică cu atât mai mult cu cât, potrivit literei şi spiritului Constituţiei României şi Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, cultele sunt autonome faţă de stat şi au propriile instanţe de judecată morală şi canonică“.
Tentative de discreditare a Bisericii
În finalul comunicatului, se menţionează că verdictele de poliţie politică pe care Colegiul CNSAS le-a dat în cazul unor ierarhi nu sunt altceva decât o încercare de discreditare a feţelor bisericeşti şi implicit a BOR. „Aşa-numita deconspirare a clericilor colaboratori ai securităţii, prin verdicte de ordin moral, care seamănă cu asasinatele morale, se încadrează într-o campanie amplă şi pe termen lung de discreditare a Bisericii şi diminuarea rolului acesteia în societatea românească, inclusiv prin scoaterea icoanelor şi orelor de religie din şcolile publice, precum şi prin încercările de reducere a sprijinului Statului pentru activităţile Bisericii. În acest context, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române adresează clerului şi credincioşilor îndemn la rugăciune, discernământ şi comuniune bisericească“, se menţionează în comunicatul Biroului de presă al Patriarhiei Române.