Pelerinaj tradițional de Florii în Capitală

După o întrerupere de doi ani, determinată de pandemia de COVID-19, tradiționalul pelerinaj organizat în Arhiepiscopia Bucu­reștilor cu prilejul praznicului Intrării Domnului în Ierusalim a fost reluat în acest an. Mii de credincioși și clerici, în frunte cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, au pornit în ajunul sărbătorii Floriilor de la Mănăstirea Radu Vodă către Colina Bucuriei, unde au fost întâmpinați de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a sfințit icoana praznicului și i-a binecuvântat pe pelerini, rostind un cuvânt de învățătură.

Bucuria marilor sărbători creștine a fost trăită și în acest an de către numeroși pelerini și credincioși din Capitală și din localitățile învecinate, care s-au alăturat preoților și diaconilor din București și din localitățile județului Ilfov, în parcurgerea tradiționalei procesiuni organizate cu prilejul praznicului Floriilor, în amintirea mulțimilor care L-au însoțit pe Mântuitorul din Betania spre Ierusalim și a celor care L-au întâmpinat cu ramuri și stâlpări la intrarea Sa în Cetatea Sfântă, mai înainte de Pătimirea Sa cea de bunăvoie și mântuitoare.

După săvârșirea slujbei Vecerniei în biserica Mănăstirii Radu Vodă din București, Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit rânduiala binecuvântării ramurilor de salcie, apoi a condus pelerinajul în care clericii, purtând icoana Intrării Domnului în Ierusalim, stâlpări de finic și ramuri de măslin și de salcie, rânduiți după protopopiatele în care slujesc, au pornit pe traseul tradițional către Catedrala Patriarhală. Acestora li s-au alăturat constant, pe durata întregului pelerinaj, credincioși, numărul lor atingând câteva mii la urcarea Colinei Bucuriei.

Pe întregul parcurs al procesiunii, membrii corului Seminarului Teologic „Nifon Mitropolitul” din București, dirijați de arhidiaconul prof. Nifon Constantin, au intonat troparul praznicului Intrării Domnului în Ierusalim și cântări specifice Postului Mare și Săptămânii Sfintelor Pătimiri, precum „Cu noi este Dumnezeu”, „Doamne al puterilor”, „Iată Mirele vine”, „Cămara Ta, Mântuitorule”.

Popasuri de rugăciune

Primul popas al pelerinajului a fost făcut în fața Catedralei „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal, unde participanții au fost întâmpinați, în sunetele clopotelor, de către slujitorii și ostenitorii sfântului lăcaș, purtând Sfânta Evanghelie şi Sfânta Cruce, ripide și steaguri bisericești. În fața catedralei au fost rostite cereri pentru ocrotirea în pace și sănătate a poporului român dreptcredincios, iar Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a citit Condacul al 2-lea al Acatistului Intrării Domnului în Ierusalim.

În continuare, clericii și credincioșii s-au deplasat prin Calea Șerban Vodă și străzile Principatele Unite, Ienăchiță Văcărescu și Sfânta Ecaterina către Paraclisul universitar al Facultății de Teologie „Justinian Patriarhul”, unde corpul profesoral și un număr mare de studenți au întâmpinat procesiunea. Și aici au fost rostite cereri pentru ocrotirea poporului român, a slujitorilor și ostenitorilor sfântului lăcaș, precum și pentru membrii corpului didactic și al studenților prestigioasei instituții de învățământ teologic, pentru ca Dumnezeu să le dăruiască înțelepciune, știință și sănătate. Aici, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor a citit Condacul al 11-lea al Acatistului praznicului.

„Comuniune în procesiune, bucurie pentru comunitate și binecuvântare pentru cetate”

Punctul final al pelerinajului a fost esplanada Catedralei Patriarhale, unde pelerinii, după ce au urcat Colina Bucuriei în sunetul clopotelor și al cântărilor tradiționale de Florii intonate de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, au fost întâm­pinați de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. După citirea Condacului al 13-lea al Acatistului Intrării Domnului în Ierusalim de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal, și rostirea unor cereri de mulțumire pentru toate binefacerile revărsate de Dumnezeu asupra Bisericii, Patriarhul României a săvârșit rânduiala sfințirii icoanei praznicului purtată de clerici în pelerinaj, rostind totodată și rugăciunea de binecuvântare a pelerinilor.

În cuvântul de învățătură rostit după oficierea acestei rânduieli, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit despre tradiția pelerinajului în istoria Bisericii creștine, în general, și a Bisericii Ortodoxe Române, în special. „După doi ani de pandemie, când am trăit în izolare și când arătam iubire față de semeni ținându-i la distanță, Dumnezeu ne-a învrednicit să reluăm tradiția pelerinajului în ajunul sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim. Această tradiție a fost întreruptă pe timp de pandemie, iar timp de peste 45 de ani a fost întreruptă de regimul comunist ateu. După schimbările din 1989, s-a reluat tradiția pelerinajelor, care datează din secolele al 3-lea și al 4-lea la Ierusalim și la Constantinopol și apoi, în secolul al 14-lea, se prezentau ca lucrări sfinte și mărturisitoare în Principatele Române. Tradiția aceasta, deodată patristică, medievală și modernă, este reluată ca o mărturisire a dreptei credințe, ca o aducere-aminte a Intrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, după ce a săvârșit călătoria de la Betania, unde a înviat din morți pe prietenul Său, Lazăr. Acest pelerinaj de la Betania la Ierusalim și bucuria mulțimilor care Îl aclamau pe Iisus pentru această minune a fost primul pelerinaj în care s-a manifestat bucuria biruinței asupra morții”, a arătat Preafericirea Sa.

Totodată, Patriarhul României a subliniat diferențele care există între învierea din morți a lui Lazăr și Învierea Domnului, pe care minunea petrecută în ajunul sărbătorii Intrării Sale în Ierusalim o prefigurează: „Există deosebire între învierea lui Lazăr, care după 30 de ani de viață a murit cu moarte pe care noi o numim «naturală», deși ea nu este naturală, fiindcă nu este după chipul lui Dumnezeu, ci un accident ca urmare a păcatului neascultării, și Învierea lui Hristos. Învierea lui Lazăr înseamnă revenire la viața pământească, pe când Învierea lui Hristos este intrarea în viața cea netrecătoare, veșnică. De aceea, în noaptea Sfintelor Paști cântăm: «Astăzi prăznuim omorârea morții și începutul unei alte vieți». Astfel, învierea de obștea nu se bazează atât de mult pe învierea lui Lazăr, ci pe Învierea lui Hristos. Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim are o semnificație deosebită pentru că, după ce a trecut prin suferință și moarte și a fost îngropat, Domnul Iisus a înviat din morți și a intrat în Ierusalimul ceresc, în care nu va mai fi moarte, când Domnul va da lumină și viață tuturor”, a subliniat Preafericirea Sa.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat, în continuare, care este simbolismul pelerinajului de Florii: „Acest pelerinaj este icoană înainte-vestitoare a bucuriei Sfintelor Paști. Intrarea Domnului în Ierusalim este o intrare în Ierusalimul pământesc pentru a pătimi de bunăvoie, după cum arată toate cântările din timpul acestui pelerinaj. Hristos pătimește de bunăvoie pentru că vrea să arate ascultare desăvârșită față de Dumnezeu, pentru a vindeca păcatul principal, din care derivă toate păcatele omenirii, neascultarea de Dumnezeu. El S-a făcut ascultător până la moarte și încă moarte pe Cruce. Această intrare în Săptămâna Sfintelor Pătimiri este o lucrare mântuitoare, care nu mai are un sens pedagogic, precum cele 40 de zile care s-au încheiat cu Vecernia de vineri, ci are caracter mistic, de împreună-pătimire cu Hristos. Astfel, prin această lucrare mărturisitoare a pelerinajului, am concentrat în gesturi, cuvinte și cântări esențialul credinței noastre, anume legătura dintre Cruce și Înviere, suferință și biruință, întristare și bucurie. În concluzie, acest pelerinaj este comuniune cu procesiune, bucurie pentru comunitate și binecuvântare pentru cetate”, a subliniat Patriarhul României.

Mulțumiri pentru organizatorii pelerinajului de Florii

În încheierea cuvântului său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis un mesaj de felicitare și de mulțumire tuturor celor care au participat ori s-au implicat în organizarea pelerinajului de Florii din acest an. Astfel, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a adresat cuvinte de recunoștință pentru cele opt protopopiate din Capitală și județul Ilfov care au contribuit prin realizarea icoanei procesiunii, furnizarea ramurilor de salcie și măslin, dar și a stâlpărilor de finic, precum și a iconițelor sărbătorii Intrării în Ierusalim, care au fost împărțite pelerinilor. Totodată, Preafericirea Sa a mulțumit membrilor corului Seminarului Teologic bucureștean și ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, care au oferit răspunsurile liturgice, Serviciului Colportaj și Sectorului Cultural și comunicații media ale Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și Radio TRINITAS și TRINITAS TV, care au asigurat sonorizarea pe parcursul pelerinajului și transmiterea în direct a evenimentului. Nu în ultimul rând, Patriarhul României a adresat un mesaj de recunoștință pentru instituțiile publice care au sprijinit desfășurarea în ordine a acestui pelerinaj, respectiv Primăria Generală a Municipiului București, Poliția Română, Brigada Rutieră a Municipiului București, Jandarmeria Română, Inspectoratul pentru Situații de Urgență București, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, Poliția Locală a Capitalei și Poliția Locală a Sectorului 4.