Popasuri duhovnicești în a doua duminică după Rusalii în eparhii oltene

În Duminica Sfinților Români, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a poposit în Parohia Cocoru, comuna Galicea, județul Vâlcea. Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, a participat la hramul Mănăstirii Vodiţa, județul Mehedinți. 

În Duminica Sfinților Români, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a binecuvântat preoții și credincioșii Parohiei Cocoru din comuna Galicea, județul Vâlcea, Protopopiatul Râmnicu Vâlcea. „Bisericile și mănăstirile românești nu au fost doar locașuri de rugăciune, ci aici s-au organizat biblioteci şi şcoli de copişti şi caligrafi, s-au înființat ateliere de sculptură în piatră şi lemn, ateliere de broderie, şcoli de pictură murală şi iconografică. Monahii-copişti erau învăţaţi să scrie nu doar literă frumoasă, ci şi arta majusculelor, a chenarelor şi a vinietelor, constituind astfel, după cum se va aprecia mai târziu, o însemnată filă din istoria culturii românești. Acestea nu au diminuat lucrarea sfințitoare. Ele s-au descoperit a fi roade bineplăcute ale iubirii față de Dumnezeu, față de semeni și față de neam. Astfel, sfinții români s-au învrednicit a tâlcui tainele credinței atât prin cuvinte alese, cât și prin nevoințele nepătimirii, învățând pe toți, prin pilda vieții lor, să se roage fără încetare și întru smerenie, să împlinească fără lenevire poruncile Mântuitorului Hristos”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie în cuvântul de binecuvântare rostit la finalul slujbei.

Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, a săvârşit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Vodiţa, județul Mehedinți, care şi-a serbat hramul de vară. Răspunsurile din timpul Sfintei Liturghii au fost asigurate de către psalți ai Catedralei Episcopale din Drobeta-Turnu Severin. La finalul Sfintei Liturghii, ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură, vorbind despre rolul sfinților în viața noastră.

Mănăstirea a fost ridicată între anii 1370 și 1372, de către Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana, pe cheltuiala domnitorului Vladislav I - Vlaicu Vodă. Ansamblul mănăstirii a fost reconstruit în 1689 de către boierul Cornea Brăiloiu, mare agă în timpul domniilor lui Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, așa cum reiese dintr-un document din 15 iunie 1689.  În urma războiului austro-turc încheiat cu Pacea de la Passarowitz din anul 1718, Mănăstirea Vodița a suferit mari distrugeri și a intrat într-o perioadă de decădere. În secolul al XIX-lea, clădirile fostei mănăstiri erau deja în ruină. La propunerea fundației „So­cietatea Vodița”, constituită în 1990, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat în ianuarie 1991 reînfiin­țarea Mănăstirii Vodița. În perioada 1991-1995 s-a construit un impunător corp de chilii, în care se află și stăreția, și trapeza mănăstirii.