Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Preşedintele Academiei Române a vizitat Mănăstirea Radu Vodă și seminarul din vecinătate

Preşedintele Academiei Române a vizitat Mănăstirea Radu Vodă și seminarul din vecinătate

Galerie foto (38) Galerie foto (38) Știri
Un articol de: Arhid. Ştefan Sfarghie - 08 Iun, 2021

Academicianul Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a vizitat ieri, 8 iunie 2021, Seminarul Teologic Ortodox „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti şi mănăstirea istorică Radu Vodă. Preşedintele Academiei Române a fost întâmpinat de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, de pr. prof. Marian Colţan, directorul Seminarului Teologic Ortodox din București, de arhimandritul Nectarie Șofelea, stareţul Mănăstirii Radu Vodă şi directorul adjunct al seminarului, de profesori şi elevi.

Pentru Seminarul Teologic Ortodox „Nifon Mitropolitul” din Capitală, ziua de 8 iunie a fost una specială, întrucât atât profesorii, cât şi elevii instituţiei de învăţământ teologic s-au bucurat de vizita academicianului Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, chiar în ziua în care elevii seminarişti au susţinut examenul de atestat. Domnia sa a vizitat biblioteca seminarului teologic, a scris în Cartea de Aur a instituției, exprimându-şi recunoştinţa şi aprecierea faţă de ctitorii, binefăcătorii şi chivernisitorii actuali „pentru marea lucrare duhovnicească pe care, cu smerenie deplină, o fac mereu”, apoi a adresat un cuvânt elevilor seminarişti. „M-am gândit să vă vorbesc astăzi de trecut. Dar cum trecutul este viaţă, viu pentru cei care l-au trăit, vă vorbesc astăzi despre viaţă. Ştiţi că acest loc în care vă aflaţi a prins viaţă demult, în secolul al XV-lea şi se numeşte Radu Vodă de la un domn al Ţării Româneşti. Eu mă gândesc însă acum la alt domn al Ţării Româneşti, care a trăit cam cu 100 de ani înainte de Radu Mihnea, şi vreau să vă aduc aminte de el. Are un loc special în calendar şi se numeşte Neagoe Basarab. Vă pomenesc de el pentru că se împlinesc anul acesta 500 de ani de la trecerea sa la cele veşnice. Cu toate că a domnit nouă ani, din 1512 până în 1521, în vremea lui s-au petrecut atâtea lucruri încât, dacă nu ai şti când a domnit, ai crede că a domnit 50 de ani. A trăit într-o vreme de cumpănă, când se făcea trecerea de la lumea Evului Mediu spre o lume a Modernităţii. În timpul domniei lui, în Biserica Apusului s-a petrecut un lucru nemaiîntâlnit. La 1517, în anul în care, în prezenţa Patriarhului Ecumenic de la Noua Romă, s-a sfinţit măreaţa Catedrală de la Curtea de Argeş, în Occident, un călugăr necunoscut până atunci, Martin Luther, pe porţile catedralei din oraşul Wittenberg din Sfântul Imperiu Roman de naţiune germană (cum se chema el atunci oficial), şi-a afişat cele 95 de teze în urma cărora s-a produs Marea Schismă din Occident, adică, din sânul unei Biserici tradiţionale cu sediul în Vechea Romă, s-au rupt o parte importantă de credincioşi şi o parte mare dintre ţări şi au format ceea ce se cheamă credinţele protestante născute în urma Reformei. Biserica Răsăritului trăia în captivitate şi lumea crede că şi noi eram prinşi în această captivitate, fiind aparţinători lumii Răsăritului. Mulţi însă nu-şi dau seama că noi eram în libertate şi îşi imaginează că plătind tribut turcilor, cum a făcut şi Nea­goe Basarab, eram sub turci”, a subliniat acad. Ioan Aurel Pop.

În continuare, preşedintele Academiei Române a precizat că deşi plăteau tribut turcilor în acele vremuri, românii respectau tradiţia Răsăritului întru totul, iar călătorilor străini care treceau Dunărea dinspre lumea islamică spre nord li se deschidea creştinătatea: „Aici băteau clopotele, bisericile erau întregi, stăpânii locului vorbeau româneşte, domnul ţării era creştin, boierii erau creştini, ca şi locuitorii ţării, iar otomanii nu aveau voie să facă propagandă islamică, nici să construiască geamii, moschei sau meceturi şi nici să deţină proprietăţi imobiliare”. De asemenea, academicianul a vorbit despre Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, capodoperă literară desoebit de importantă pentru po­porul român, primul tratat politic românesc scris la anul 1500, precum şi despre Scrisoarea boierului Neac­şu din Câmpulung adresată judelui Braşovului, Hans Benkner, un sas din Braşov, „ceea ce constituie pentru noi, astăzi, primul document păstrat în limba română”.

Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul i-a mulţumit preşedintelui Academiei Române pentru discurs, subliniind totodată importanţa scrierilor româneşti păstrate peste veacuri, a evenimentelor istorice bisericeşti şi a vizitelor patriarhilor de la Constantinopol şi a stareților de la Muntele Athos pe pământ românesc. „În ziua când elevii din cele două clase terminale ale seminarului au susţinut lucrările de atestat, s-au bucurat și de vizita preşedintelui Academiei Române, deoarece nu se întâmplă mereu astfel de evenimente. Acad. Ioan Aurel Pop a vizitat biblioteca Seminarului Teologic Ortodox, în care se păstrează, pe lângă numeroasele volume, şi dedicaţii preţioase pe filele unor cărţi, aparţinând tuturor patriarhilor României şi unor personalităţi din trecute şi apropiate vremi”, a spus Preasfinţia Sa.

De asemenea, acad. Ioan Aurel Pop a vizitat biserica Mănăstirii Radu Vodă, fostele beciuri ale Casei Domneşti de la Mănăstirea Radu Vodă transformate într-un mu­zeu-lapidariu şi stăreţia aşezământului monahal. „Am vizitat aceste locuri cu gânduri pioase, dar şi cu gândul istoricului care vine să vadă un sanctuar al trecutului, care din fericire, în ciuda vitregiilor timpurilor, funcţionează până astăzi. Mănăstirea Radu Vodă este ca un panteon al neamului românesc, numai dacă ne gândim la sfintele moaşte ce se află în biserică, la mormintele unora dintre ctitori ce se află aici, la legăturile cu domnii ţării, cu Curtea Domnească, şi de aceea suntem impresionaţi şi emoţionaţi. Faptul că un asemenea aşezământ, cu urme încă din secolele al XV-lea şi al XVI-lea, este astăzi un loc viu de învăţătură, iar aici mă refer la Seminarul Teologic Ortodox, este iarăşi un lucru extraordinar, care arată continuitatea între ceea ce a fost în trecut, ceea ce este în prezent şi ceea ce va fi”, a declarat pre­ședintele Academiei Române.

La eveniment a fost prezent şi prof. univ. dr. Romiţă Iucu, preșe­dintele Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al Universității din București (UB) și cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a UB.