Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Profesorul Toma Rădulescu - O viaţă de slujire a culturii şi istoriei din Oltenia

Profesorul Toma Rădulescu - O viaţă de slujire a culturii şi istoriei din Oltenia

Galerie foto (3) Galerie foto (3) Știri
Un articol de: Pr. Ioniță Apostolache - 06 Mai 2022

Istoricul, cercetătorul şi profesorul Toma Rădulescu a trecut la cele veşnice în cursul zilei de miercuri, 4 mai. Dăruit de Dumnezeu cu o memorie remarcabilă şi împodobit cu o putere de lucru rar întâlnită, marele encicloped din Cetatea Băniei lasă în urmă o moştenire culturală şi academică greu de egalat. Ani de zile a slujit Muzeul de Istorie din Craiova, unde la Secţia „Numismatică” a reuşit să pună în valoare lucruri cu adevărat inedite şi să probeze teorii care au revoluţionat această ramură de cercetare. Prin jertfa sa au fost scoase din uitare şi mai apoi dăruite muzeului colecţii întregi de artefacte de valoare inestimabilă. Toate experienţele sale practice le‑a aşezat în scris, reuşind să‑şi adauge prin muncă, perseverenţă şi har o listă unică de studii, articole, cărţi şi volume, care abordează teme inedite în domeniul istoric şi cercetării numismatice.

Dincolo de latura consacrată de istoric, muzeograf şi cercetător al Cetăţii, Toma Rădulescu a avut întotdeauna o predispoziţie spre datul bisericesc. Cei care l‑au cunoscut au socotit aceasta ca pe o „a doua natură a sa”. Ca fiu de preot, a simţit ontologic datoria de a sluji în felul său Biserica lui Hristos. Aşa se face că, pe lângă vastele cunoştinţe muzeografice, profesorul devenise şi un veritabil istoric şi mărturisitor al Bisericii. Acest lucru izvora iarăşi din experienţele personale pe care le‑a avut de‑a lungul timpului cu clericatul din Mitropolia Olteniei, cercetărilor de arhivă şi de şantier pe care le‑a iniţiat. Subiectul predilect al acestei adevărate pasiuni era legat de situaţia „preoţilor martiri din perioada comunistă”. Aportul domniei sale a fost în acest sens esenţial, reuşind să alcătuiască numeroase volume şi dicţionare onomastice, în care regăsim viaţa şi pătimirile celor care L‑au slujit şi L‑au mărturisit pe Mântuitorul Hristos în „iadul deznădejdii”. În acest sens, numele său se regăseşte pe Enciclopediile martirice publicate la Patriarhia Română, în contextul anului omagial al sfinţilor din închisori. Era aşadar profund marcat de jertfa slujitorilor Bisericii, admirând în scris epopeea durerii şi suferinţei lor pe care a reuşit să o transforme în Sinaxar.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, profesorul Toma Rădulescu a scos la lumină amănunte inedite despre viaţa Sfântului Calinic de la Cernica, cuprinzându‑le prin Editura Mitropoliei Olteniei într‑o carte unicat de documente. A reuşit de asemenea să întocmească mai multe monografii ale bisericilor istorice din Cetate. Astfel au văzut lumina tiparului, tot la Editura Mitropolia Olteniei, Monografia Bisericii Mântuleasa şi Monografia Bisericii „Sfinţii Arhangheli”.

A avut o colaborare impresionantă cu Sectorul cultural al Arhiepiscopiei Craiovei. Profesorul era aproape nelipsit la emisiunile istorice, organizate în Studioul Radio „Logos” de la Craiova, la Radio Trinitas şi TV Trinitas. Nu trebuie trecute cu vederea colaborările valoroase pe care le‑a avut la „Cetatea Creştină” şi mai apoi la „Ziarul Lumina”, unde a dăruit zeci de pagini de istorie vie a Bisericii din Oltenia.

Profesorul Toma Rădulescu s‑a născut la 1 ianuarie 1948, în familia preotului Nicolae Rădulescu şi al prezbiterei Elena. Şcoala primară şi gimnazială a urmat‑o la Colegiul „Carol I”, liceul finalizându‑l la Colegiul „Fraţii Buzeşti”, în 1966. În anul 1971 a intrat la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, iar în anul 1988 a susţinut teza de doctorat cu titlul „Structuri economice și mutații politice în Țara Românească la sfârșitul sec. al XVI‑lea începutul sec. al XVII‑lea”, coordonată de academician Ștefan Ștefănescu. În perioada 1971‑1974 a ocupat postul de muzeograf la Muzeul de Artă din Craiova, iar din 1974 a venit la Muzeul Olteniei. În domeniul istoric are numeroase şi esenţiale contribuţii publicistice: „Relații româno‑otomane la sfârșitul sec. XVI”, „Circulația monetară în țările române în sec. XVI”, „Colecția Aman - catalog numismatic”, „Medalii și plachete românești din colecțiile Muzeului Olteniei”, „Culoarul cultural al Calafatului”, „Catalog de carte veche românească din colecțiile Muzeului Olteniei”. A publicat de asemenea numeroase lucrări despre tezaure și descoperiri monetare în reviste de specialitate. În cercetări de teren a obținut prin donații și achiziții peste 20.000 de piese de muzeu multe cu valoare de tezaur național. Contribuţia sa este pe atât de semnificativă şi în latura cercetării istoriei recente a Bisericii, amintind aici: volumele „Clerici olteni în închisorile comuniste”, Monografiile Bisericilor Mântuleasa şi „Sfinţii Arhangheli” din Craiova, Documente despre viaţa Sf. Calinic de la Cernica, zeci de studii şi articole publicate în Revista „Mitropolia Olteniei”, în „Ziarul Lumina” sau în „Cetatea Creştină”.

Slujba de înmormântare a profesorului Toma Rădulescu are loc azi, 6 mai, la Biserica Mântuleasa din Craiova, trupul neînsufleţit urmând să fie depus în cavoul familiei din Cimitirul Ungureni.

Veşnică să‑i fie pomenirea din neam şi în neam!

 

Citeşte mai multe despre:   condoleanțe  -   inmormantare