La 25 noiembrie 2018, în anticiparea Centenarului Marii Uniri, un sobor impresionant de ierarhi, condus de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului-Noua Romă și Patriarh Ecumenic, și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, consacra „singurul edificiu reprezentativ al Centenarului României reîntregite”. La șase ani de la acest moment istoric, în urma eforturilor susținute ale echipelor de muncitori, Catedrala Mântuirii Neamului se înfățișează în peisajul urban agitat al Capitalei ca o oază luminoasă de liniște, în care orice om poate să se oprească, să se regăsească pe sine în legătură tainică cu Dumnezeu, dătătorul a tot binele.
Proiect catehetic desfăşurat la Parohia Zlătari din Bucureşti
Parohia Zlătari cu hramurile „Naşterea Maicii Domnului” şi „Sfinţii Mucenici Ciprian şi Iustina”, Protopopiatul Sector 3 Capitală, a iniţiat joi, 23 martie, în cadrul Concursului catehetic naţional „Tinerii şi vârstnicii să laude numele Domnului”, proiectul intitulat „Dialogul vârstelor în lumina credinţei”.
În cadrul primei acţiuni din program s-au desfăşurat mai multe activităţi care au reunit în emblematicul lăcaş de rugăciune de pe Calea Victoriei copii, părinţi şi bunici, obiectivul principal al acţiunii fiind crearea unor pârghii de legătură între participanţii de vârste diferite, precum şi de a valorifica şi pune în practică credinţa Bisericii Ortodoxe privitoare la relaţia de respect, iubire şi comuniune a copiilor şi vârstnicilor cu Dumnezeu şi întreolaltă. Astfel, după ce au vizitat Muzeul Naţional de Istorie a României, 18 copii de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Capitală, însoţiţi de profesoara Florentina Chifu, de părinţi şi de bunici, au participat la cateheza „Să fim preocupaţi nu de bătrâneţe, ci de sensul vieţii!”, susţinută de părintele dr. Ştefan Sfarghie de la Parohia Zlătari din Bucureşti. „Bătrâneţea este o vârstă venerabilă ce îi oferă omului agonisirea cunoaşterii despre existenţă, este un timp în care gândul se poate îndrepta mai mult şi mai intens către Dumnezeu. Odată cu trecerea anilor, trupul se vestejeşte, îşi pierde din vigoare, din putere, dar nu la fel se întâmplă cu sufletul, care este nemuritor şi veşnic tânăr, mai ales pentru omul duhovnicesc. Bătrâneţea trebuie acceptată, fără să ne plângem de greutăţile pe care ea le aduce cu sine. Sfântul Sofronie Saharov spunea că: «îmbătrânesc, dar nu am dreptul să mă plâng de puterile ce îmi scad». Dar el nu doar că nu se plânge, ci îşi exprimă şi recunoştinţa faţă de Dumnezeu, Care l-a ţinut în viaţă până la o vârstă înaintată. De aici, învăţăm că nu trebuie să ne preocupe în mod excesiv şi obsesiv bătrâneţea, cât sensul vieţii. Iar sensul vieţii este mântuirea şi chiar îndumnezeirea noastră a tuturor. Pentru că Dumnezeu pe fiecare dintre noi ne doreşte a fi sfinţi în Împărăţia Sa cea cerească”, a reliefat părintele Ştefan Sfarghie.
În continuare, elevii le-au oferit bunicilor câte o carte cu poezii compuse de ei, fiecare rostindu-şi poezia proprie. Apoi, profesoara Florentina Chifu, a dat cuvântul col. r. Octavian Burcin, care le-a vorbit copiilor despre perioada interbelică, despre cel de-al Doilea Război Mondial, precum şi despre importanţa promovării patriotismului şi a credinţei creştine ortodoxe în societatea românească de către generaţiile tinere. A urmat apoi un moment poetic aparţinând scriitoarei Claudia Voiculescu, membră a Uniunii Scriitorilor din România. La final, bunica unui elev, Aspasia Morar, le-a dezvăluit copiilor din tainele stenografiei, iar unul dintre bunici, Ştefan Nicolae, le-a vorbit acestora despre relaţia care trebuie să existe între tineri şi vârstnici, subliniind faptul că o bătrâneţe frumoasă se clădeşte încă din anii tinereţii.