În Cimitirul „Eroii Revoluției” din Capitală au fost pomeniți sâmbătă, 21 decembrie 2024, martirii din decembrie 1989. Slujba Parastasului a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul,
Reflecții academice și pastorale despre viața satului românesc
Enoriași împreună cu alți bucureșteni iubitori ai obiceiurilor și tradițiilor românești de la sat s-au adunat duminică, 13 octombrie, în Biserica „Sfântul Gheorghe”-Grivița, Protoieria Sector 1 Capitală, pentru conferința „Satul românesc, între moarte și înviere”. Credincioșii s-au bucurat de prezența în mijlocul lor a doamnei dr. Aurelia Cosma, fosta directoare de proiecte culturale la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București.
În deschiderea evenimentului, părintele paroh Lică Lepădatu a reliefat anumite aspecte legate de specificitatea vieții rurale în comparație cu cea urbană, prezentând totodată cu ajutorul unei proiecții diferite fotografii adunate de la țăranii de odinioară ai satului Copăceni, jud. Ilfov, unde și-a desfășurat activitatea pastoral-misionară în trecut. A urmat conferința invitatului special.
„În satul românesc, biserica era centrul spiritual al comunității. Acolo era comuniunea comunității. Satul este o ființă. Este cu trup, are moșia, este cu suflet, are oamenii, și are pe Dumnezeu, în Duhul Sfânt. Satul nu a murit și nu va muri pentru că există acest spirit al păstrării în veșnicie. Satul este locul unde s-a născut, s-a format, s-a dezvoltat și s-a promovat statutul acestui neam, cu particularitățile lui, bune și rele. În această relație a omului cu natura, există un limbaj tainic, pe care îl găsim în arhitectura caselor, în ocupații și îndeletniciri, în creativitate, în datini și obiceiuri”, a spus cercetătorul Aurelia Cosma.
În a doua parte a conferinței, dedicată dialogului cu publicul, au mai intervenit cu scurte reflecții domnul Petre Constantinescu, fost profesor la Colegiul Național „Spiru Haret” din București, fiu duhovnicesc al parohiei, precum și prof. dr. Viorica Istudor, fost cadru didactic la Catedra de Farmacognozie în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, cea din urmă precizând că multe din liniile cercetării sale din domeniul tratamentelor naturiste i-au fost sugerate de înțelepciunea medicală a satului românesc.