Rugăciune către Înaintemergătorul Domnului la Mănăstirea Plumbuita

Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, s-a aflat joi, 29 august, în mijlocul obștii monahale a mănăstirii bucureștene Plumbuita și al pelerinilor prezenți pentru a-l cinsti pe ocrotitorul așezământului monahal, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul. Preasfinția Sa a dăruit mănăstirii, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, o icoană a Înaintemergătorului Domnului, copie a icoanei făcătoare de minuni a Sfântului Ioan Botezătorul de la Schitul românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos. În continuare, ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Evenimentul Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul a fost comemorat cu multă ­evlavie încă din ajun la Mănăstirea Plumbuita din București, când a fost oficiată slujba Privegherii. Joi dimineața, credincioșii prezenți în număr mare au avut bucuria de a lua parte la Sfânta Liturghie arhierească și a se închina ­înaintea raclei ce adăpostește un fragment din moaștele Înaintemergătorului Domnului, aflată în patrimoniul sacru al mănăstirii. Totodată, pelerinii care au trecut pragul cunoscutei vetre monahale au cinstit cu dragoste icoana Sfântului Ioan dăruită mănăstirii de Patriarhul României.

În cuvântul de învățătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul a realizat un portret duhovnicesc al Înaintemergătorului Domnului și a explicat motivul pentru care sărbătoarea din această zi este întâmpinată de credincioși cu post și pocăință: „Pe Sfântul Ioan Botezătorul îl vedem adeseori zugrăvit în icoane având aripi ca de înger și ținându-și în mâini capul tăiat. Această înfățișare vrea să ne aducă aminte de chipul îngeresc al vieții sale şi de sfârşitul mucenicesc cu care şi-a încununat viaţa Sfântul Ioan. (...) Sărbătoarea de astăzi este marcată prin post și rugăciune în amintirea personalității ascetice a Sfântului Ioan Botezătorul, dar și a morții lui nedrepte. Este o zi de întristare și de pocăință, în care nu se face nici o dezlegare la mâncare de dulce. Postul din ziua pomenirii morții Sfântului Ioan Botezătorul nu se referă numai la întristarea produsă de uciderea sa, deoarece foarte mulți martiri sunt pomeniți de Biserică fără ca ziua lor de pomenire să fie întotdeauna o zi de post. Postirea în această zi are și scopul de a ne aminti faptul că neînfrânarea sau nepostirea de la patimile trupești intră în conflict cu dreptatea și sfințenia lui Dumnezeu și poate duce chiar la uciderea unor oameni nevinovați. Evanghelia ne arată că firea păcătoasă a lui Irod, la care s-au adăugat îmbuibarea și provocarea dansului Salomeei, au transformat pornirea lui pătimașă în pornire ucigașă. Cu alte cuvinte, în cazul morții Sfântului Ioan Botezătorul, postul este rânduit de Biserică pentru a ne arăta că îmbuibarea de hrană și de băutură și neînfrânarea de la patimi a lui Irod și a Irodiadei au dus la moartea acestui drept, trimis de Dumnezeu să îi cheme pe oameni la pocăință și să mărturisească dumnezeirea lui Iisus Hristos. Moartea violentă a Sfântului Ioan Botezătorul este una fizică, o durere trupească trecătoare, dar crima lui Irod, a Irodiadei și a fiicei sale, Salomeea, reprezintă o moarte spirituală veșnică, o despărțire a sufletului de Dumnezeu, izvorul bucuriei veșnice. Pomenirea Sfântului Ioan Botezătorul este și un moment de speranță întrucât cei care au murit pentru credința lor în Hristos, pentru Evanghelie, pentru dreptate și sfințenie, deși aparent au fost biruiți de prigonitorii lor, au devenit în realitate biruitori, pentru că în ei Duhul Sfânt a biruit asupra duhului lumii păcătoase”.

De asemenea, Preasfinția Sa a transmis părintelui stareț Justin Bulimar, obștii monahale și tuturor celor prezenți binecuvântarea și prețuirea Părintelui Patriarh Daniel, vorbind totodată despre darul oferit mănăstirii de Întâistătătorul Bisericii noastre: „Astăzi am fost delegați să aducem în dar, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, această icoană a Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, care este o copie după icoana sa făcătoare de minuni de la Schitul românesc Prodromu. Această copie a icoanei a fost lucrată la Atelierele Patriarhiei Române și a fost ferecată în argint prin cheltuiala părintelui Bădiță Mihail Bîrnea, preot slujitor la Parohia «Sfântul Ioan»-Piață din centrul Capitalei. Știm cu toții că Schitul Prodromu, adică al Înaintemergătorului, este cel mai cunoscut loc de nevoință al monahilor români din Sfântul Munte Athos. Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Proroc Ioan Botezătorul de la acest schit este cea mai veche dintre odoarele sale și se află în Paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul, cea mai veche construcție a ansamblului monahal. Icoana Sfântului Ioan este așezată în partea dreaptă, pe catapeteasmă, lângă icoana Mântuitorului și datează, probabil, din anul 1660”.

După ce a relatat istoria cunoscutului odor de la Schitul Prodromu, ierarhul a adăugat: „Astăzi, la sărbătoarea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, Mănăstirea Plumbuita primește în tezaurul ei această icoană, având acum două icoane prodromite: icoana Maicii Domnului «Prodromița» și icoana Sfântului Ioan Botezătorul. Ca binecuvântarea să fie deplină, deloc întâmplător, anul acesta se împlinesc trei ani de când, prin grija părintelui stareț, a fost realizată și adusă aici, la Mănăstirea Plumbuita, tot în ziua acestei sărbători, racla ce adăpostește un fragment din cinstitele moaște ale Înaintemergătorului, primit în dar tot de la Sfântul Munte Athos, de la Chilia «Sfânta Ana» a Mănăstirii Iviron”.

În încheiere, părintele protosinghel Justin Bulimar, starețul așezământului monahal, i-a mulțumit Preasfințitului Părinte Paisie Sinaitul pentru slujire și pentru bogatele cuvinte de învățătură, exprimându-și totodată recunoștința față de Patriarhul României pentru permanenta purtare de grijă.