Ședință aniversară a Parlamentului României

Centenarul Unirii Basarabiei cu Țara-Mamă a fost sărbătorit marți, 27 martie, de Parlamentul României prin organizarea unei ședințe comune în cadrul căreia a fost adoptată „De­cla­rația solemnă a Par­la­mentului pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara-Mamă, România, la 27 martie 1918”. La eveniment a participat și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

La ședința comună solemnă a Camerei Deputaților și Senatului României, dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, a participat o delegație parlamentară din Republica Moldova. Lucrările au fost deschise de Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, care a menționat că președintele României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj cu acest prilej.

În continuare, Călin Popescu-Tă­riceanu, președintele Senatului, a reliefat că ședința solemnă nu ar trebui să aibă numai o însemnătate istorică, ci să mobilizeze voința românilor de pe ambele maluri ale Prutului. De asemenea, a precizat că unirea se va realiza numai după exemplul evenimentelor petrecute în 1918. „Vrerea Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, exprimând voinţa poporului român din România şi din Moldova, va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Ţării cu un veac în urmă şi a desfăcut hotărârea arbitrară a marilor puteri totalitare. Nădăjduiesc, așadar, că vom găsi curajul, la Bucureşti, ca şi la Chişinău, de a lua o asemenea decizie. Numai lipsa de încredere în propria noastră capacitate de a construi împreună o naţiune democratică, liberă şi indivizibilă ne poate împiedica să ne punem şi noi semnăturile pe un act al unirii”, a spus Călin Popescu-Tăriceanu.

Toate popoarele au dreptul să îşi hotărască viitorul

Liviu Dragnea a evidențiat, în cuvântul rostit, rolul conștiinței naționale ca „o forță în istorie care poate modifica fundamental contextul, poate schimba granițele, poate dărâma imperii”. De asemenea, a evidențiat semnificația Declarației solemne pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara-Mamă, România, la 27 martie 1918. „În legătură cu declaraţia pe care o vom adopta astăzi, aş vrea să citez un paragraf care, până la urmă, nu a mai fost introdus în această declaraţie, şi anume articolul 8 din Actul final de la Helsinki: «Toate popoarele au mereu dreptul în deplină libertate să îşi hotărască când şi dacă doresc statutul politic, intern şi extern, fără ingerinţe exterioare şi să îşi urmărească după propria voie dezvoltarea politică, economică, socială şi culturală». Pe baza acestui articol 8 de la Helsinki s-a reunificat Germania şi, dragii mei colegi, domnule preşedinte Candu, domnule vicepremier Iurie Leancă, chiar nu avem atâta curaj să spunem clar ce vrem? Şi, ca să nu existe echivoc, eu o spun deschis, simplu şi explicit: Eu vreau să ne unim cu Moldova! Vreau să fim împreună în Europa, dar ca o singură naţiune”, a spus preşedintele Camerei Deputaţilor.

În continuare a vorbit Adrian Candu, președintele Parlamentului Republicii Moldova. „Actul Unirii Basarabiei cu România la 27 martie 1918 a fost un act de curaj, mai ales din partea celor 86 de membri ai Sfatului Țării de la Chișinău, de aceea acest act trebuie privit cu mult respect, mai ales că, datorită acestei uniri, moldovenii au evitat foametea și deportările din anii ’30”, a exprimat domnia sa.

Comuniune de limbă, istorie, civilizaţie şi cultură

„Presiunile economice şi politice din afară urmăresc distorsionarea valorilor româneşti şi europene, iar războiul propagandistic, sponsorizat moral, ideologic şi financiar, subminează declaraţiile de suveranitate şi independenţă ale Republicii Moldova şi urmăresc revenirea în spaţiul geopolitic rusesc. […] Temelia relaţiilor absolut speciale dintre România şi Republica Moldova se bazează pe comuniunea de limbă, istorie, civilizaţie şi cultură. Acestea au semnificaţii emoţionale profunde. […] Nu putem schimba parcursul istoric şi nu putem şterge cu buretele ceea ce ne-am fi dorit poate să fie altfel. Dar putem construi împreună poduri, drumuri şi afaceri, putem demola graniţele spirituale prin limba română ca fundament de coeziune între noi”, a spus președintele Parlamentului Republicii Moldova.

Republica Moldova va beneficia de „o susținere fermă și consecventă” din partea Guvernului român pentru includerea ei în familia statelor europene, a precizat Viorica Dăncilă, prim-ministrul României. În acest context, a menționat proiectele comune, precum sprijinul din domeniul sănătăţii, educaţiei, tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. „Momentul Centenarului este atât un prilej de onorare a trecutului, cât și unul de reflecție privind viitorul României, stat profund atașat valorilor și principiilor europene și euroatlantice. Rădăcinile comune, valorile culturale și spirituale care ne unesc fundamentează relația privilegiată dintre București și Chișinău. Am învățat de la generația Unirii lecția faptelor și a gesturilor întemeietoare. Cuvintele ne unesc, iar faptele fac mai trainică unirea”, a spus prim-ministrul României.

„Nu vorbim de unire, ci de revenirea la Ţara-Mamă”

Majestatea Sa, Margareta, Custodele Coroanei Române, a pledat pentru pomenirea făuritorilor Unirii Basarabiei cu România și a evidențiat contribuția Casei Regale a României la dezvoltarea societății românești din Moldova.

După rostirea Declarației solemne pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara-Mamă, România, la 27 martie 1918, de către Liviu Dragnea, ședința comună a continuat cu prezentarea alocuțiunilor din partea grupurilor parlamentare. Au vorbit deputatul Victor Paul Dobre - PNL; senator Laura-Iuliana Scântei - PNL; deputat Ilie-Dan Barna - USR; senator Novák Csaba-Zoltán - UDMR; deputat Eugen Tomac - PMP.

„Când vorbim de reîntregirea României, nu vorbim de unirea Republicii Moldova cu România, ci de revenirea Basarabiei la Ţara-Mamă. E o foarte mare dife­ren­ță! Dacă atunci a existat o generaţie care a putut să facă asta, nu văd de ce astăzi generaţia care e aici, în sala aceasta, nu poate face acelaşi lucru. […] De aceea, este datoria noastră să ne purtăm firesc. În numele acestui firesc, aştept ca românii din Basarabia să revină în Ţara-Mamă”, a evi­dențiat deputatul Varujan Pambuccian, reprezentantul Grupului parlamentar al minorităților.

Ședința solemnă a Parlamentului României s-a încheiat cu adoptarea Declarației solemne pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara-Mamă, România, la 27 martie 1918; vernisajul unei expoziții organizate de Arhivele Naționale ale României, respectiv cu lansarea Albumului filatelic aniversar, realizat de Romfilatelia, conținând o emisiune de mărci poștale aniversare.