Serbarea hramului la mănăstirea harghiteană Făgeţel

Mănăstirea Făgeţel din judeţul Harghita şi-a sărbătorit hramul închinat Sfintei Treimi. Cu acest prilej a fost săvârşită Sfânta Liturghie arhierească de către Înalt Preasfinţitul Ioan, Arhiepiscop al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, alături de un sobor de preoţi de la mănăstirile şi parohiile din eparhie şi în prezenţa unui număr mare de credincioşi. Sfânta Liturghie a fost săvârşită la altarul de vară al mănăstirii, iar răspunsurile la strană au fost date de corul catedralei din Miercurea-Ciuc.

În cuvântul de învăţătură, adresat după Sfânta Liturghie, Înalt Preasfinţitul Ioan Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, a făcut o scurtă referire la sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh ca punct de legătură cu praznicul Sfintei Treimi. A urmat un amplu cuvânt cu argumente scripturistice din Vechiul şi Noul Testament care fac referire la Sfânta Treime, în care a subliniat caracterul de taină al lui Dumnezeu, Unul în fiinţă şi întreit în Persoane, faptul că tot ceea ce avem descoperit prin Revelaţie este un crâmpei de lumină sfântă din această taină de necuprins cu mintea, dar că aceasta este temelia credinţei noastre creştine.

"În Sfânta Treime Dumnezeu, Tatăl nu este întâiul, Fiul - al doilea şi Sfântul Duh - al treilea, ci fiecare este întâiul printr-un raport de iubire desâvârşită care face ca acest adevăr să transceadă matematica şi cauzalitatea. De asemenea, între Persoanele Dumnezeieşti nu există raportul Eu - Tu - El, ci doar raportul Eu - Eu - Eu, tot prin iubire absolută şi prin faptul că fiinţa dumnezeiască este întreagă în cele Trei Persoane Dumnezeieşti".

IPS Ioan a vorbit credincioşilor şi despre implicaţiile pe care le are cinstirea Sfintei Treimi Dumnezeu în viaţa credincioşilor dreptmăritori, subliniind că este foarte important ca orice lucru să-l începem cu gândul la Dumnezeu prin însemnarea noastră cu semnul Sfintei Cruci şi prin mărturisirea Tatălui, a Fiului şi a Sfântului Duh, pentru că atunci harul dumnezeiesc ne călăuzeşte şi ne ajută spre împlinirea voii lui Dumnezeu şi a tot binele. Dacă omul a fost făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, atunci iubirea şi comuniunea din sânul fiecărei familii trebuie să se inspire din modelul Treimic şi să reflecte, pe cât este omeneşte posibil, iubirea şi comuniunea ce există între cele Trei Persoane Dumnezeieşti.

În încheiere, IPS Ioan a mulţumit tuturor credincioşilor care au participat la hramul mănăstirii Făgeţel şi care au fost binecuvântaţi de Dumnezeu într-o astfel de zi cu mari semnificaţii duhovniceşti. După cuvântul de învăţătură, toţi cei prezenţi au participat la agapa frăţească oferită de obştea mănăstirii.

Mănăstire din 1936

Mănăstirea Făgeţel este situată lângă şoseaua naţională (DN 12A) ce leagă Transilvania de Moldova prin pasul Ghimeş Palanca, în partea de vest a satului Făgeţel prin care trece bătrânul Trotuş. Biserica Mănăstirii Făgeţel cu hramul "Sfânta Treime" a fost construită în anul 1903 din piatră şi cărămidă, fiind ctitoria unei creştine văduve, pe nume Rozalia. Timp de 28 de ani a servit drept capelă particulară. În 1932, prin grija şi efortul părintelui Dionisie Şova, se fac lucrări de reparaţie a bisericii şi se construiesc chilii şi alte anexe gospodăreşti, constituindu-se un frumos schit monahal.

În anul 1936, biserica a fost sfinţită de Înalt Preasfinţitul Nicolae Bălan al Ardealului, în vederea fondării acestui schit de călugări, stareţ fiind Preacuviosul părinte Dionisie Şova. După Dictatul de la Viena, în 1940, mănăstirea devine sediul garnizoanei ungureşti, se întrerupe viaţa monahală a schitului. Ieromonahul Dionisie Şova, retras la Mănăstirea Bogdana - Bacău, se întoarce singur la mănăstirea Făgeţel în anul 1946 şi reia viaţa schitului. În anul 1951, părintele Dionisie trece la cele veşnice, în mod tragic, în contextul evenimentelor tulburi ce s-au prefigurat după 1944 în Ardeal, iar viaţa monahală a schitului se întrerupe pentru a doua oară şi pentru o perioadă mare de timp.

Mănăstirea din pădurea de fagi

După înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei în 1994, prin strădania PS Ioan, în anul 1995, un grup de călugări de la Mănăstirea "Sfântul Ilie" Topliţa este transferat la Făgeţel şi se reia astfel firul vieţii monahale în acest schit, care, începând cu acea dată, devine Mănăstirea Făgeţel, avându-l ca stareţ pe Preacuviosul părinte Andrei Moldovan şi econom pe Preacuviosul părinte Ghelasie Mureşan. Mănăstirea primeşte şi al doilea hram: "Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul". La 15 august 2008, arhimandritul Andrei Moldovan a fost hirotonit în treapta de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, de praznicul "Adormirea Maicii Domnului", la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. În prezent, stareţul mănăstirii este protosinghelul Ghelasie Mureşan, iar obştea mănăstirii numără şase vieţuitori, dintre care trei preoţi, un rasofor şi doi fraţi novici.

Viaţa mănăstirii se remarcă prin diverse acţiuni, una dintre acestea fiind ajutorul oferit de obştea mănăstirii pentru plantarea unui număr de 400 de puieţi de fag, după ce anul trecut au fost plantaţi 5000 de puieţi de brad.

Numele mănăstirii (ca şi al satului Făgeţel) vine de la faptul că deasupra aşezării s-au întins în trecut păduri, în care predomina fagul, care au dispărut în timp. Vieţuitorii Mănăstirii Făgeţel prin această acţiune de plantare a puieţilor de fag refac toponimia locului (Făgeţel - "pădure de făget sau de fag") şi mai mult împlinesc cuvântul scripturistic "lucrează şi păzeşte", cuvânt care se referă la drepturile şi obligaţiile omului faţă de mediul înconjurător, în care trăieşte, după cum a menţionat IPS Ioan.