Sesiune dedicată Sfântului Voievod Neagoe Basarab la Academia Română

Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române a găzduit miercuri, 22 septem­brie, sesiunea „Neagoe Basarab (1512-1521) - 500 de ani de la moarte”, organizată în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române. Au participat ierarhi, membri ai celui mai înalt for ştiinţific şi cultural din România, clerici, profesori şi cercetători din diverse domenii. Evenimentul a fost transmis online în timp real şi a avut loc în contextul împlinirii, în 15 septembrie 2021, a cinci secole de la mutarea la Domnul a Sfântului Voievod Neagoe Basarab, a cărui dată de pomenire a fost rânduită de Biserica Ortodoxă Română în 26 septembrie.

Moderatorul sesiunii ştiinţifice a fost prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Naţional al Literaturii Române, partener al Academiei Române în organizarea evenimentului. Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la această manifestare culturală a fost Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

Neagoe Basarab şi-a slujit ţara şi Biserica într-o manieră exemplară

Seria comunicărilor a fost deschisă de acad. Ioan Aurel Pop, care a vorbit despre menirea legală şi îndatorirea de suflet de a cinsti valorile culturii româneşti. Preşedintele Academiei Române a subliniat atât statura europeană, cât şi conştiinţa naţională a Sfântului Voievod Neagoe Basarab, „uns al lui Dumnezeu pentru Ţara şi pentru Biserica sa şi pentru ca acestea două, zice el, să nu fie batjocură limbilor străine. Unii dintre liderii de astăzi ar putea să înveţe din Învăţăturile lui. Mie îmi place să subliniez mereu din domnia sa - fireşte, alături de construirea faimoasei Catedrale de la Curtea de Argeş, sfinţită în prezenţa Patriarhului Ecumenic, de cea de-a treia tipăritură din şirul celor de la începutul secolului al 16-lea, de aceste raporturi pe care el le-a avut cu lumea, de calitatea lui de ctitor la Locurile Sfinte şi în general în sud-estul Europei -, faptul că la sfârşitul domniei sale s-a scris primul document păstrat până astăzi în limba română: Scrisoarea boierului Neacşu din Câmpulung. Legătura pe care o facem între finalul domniei lui Neagoe Basarab şi apariţia scrisului în limba română - o apariţie relativă, după datele pe care le avem acum - ne obligă să-i reevaluăm întreaga activitate culturală. Neagoe Basarab şi-a slujit ţara şi Biserica într-o manieră exemplară, iar cinstirea lui la Academia Română va scoate la lumină, sunt convins, şi date mai puţin cunoscute astăzi, de care şi Academia, şi Biserica s-au ocupat de-a lungul timpului”.

„Contemporanii de spirit ai Sfântului Neagoe Basarab”

În continuare, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, a vorbit despre „contemporanii de spirit ai Sfântului Neagoe Basarab”, amintind cele mai importante nume de la cumpăna secolelor 15-16. „La împlinirea a 500 de ani de la mutarea la ceruri a Sfântului Voievod Neagoe Basarab am considerat că a privi personalitatea domnitorului în lumina epocii sale este un act binevenit, prin care ni se vor descoperi pe deplin calităţile sale. [...] A avut conştiinţă de sine, a domnului uns, cu chemare de la Dumnezeu în lucrarea sa în istoria Ţării Româneşti, pe care a ferit-o de război şi de gâlcevi boiereşti. [...] Cu nimic mai prejos faţă de contemporanii săi din Răsărit şi Apus, a pus în celebrele Învăţături înţelepciunea duhovnicească brodată pe spectrul social-politic al vremii sale ca izvor de echilibru şi demnitate plină de identitate ortodoxă românească. [...] Sfântul Domnitor al Ţării Româneşti Neagoe Vodă Basarab, la 500 de ani de la începutul călătoriei spre lumea eternă, este astăzi şi aici, în altarul ştiinţei şi culturii al Academiei Române, privind cu bucurie pe urmaşii săi care amintesc de vremea trecerii sale atât de scurte prin frumuseţea acestei lumi văzute. Se cuvine cu adevărat să avem şi să citim Învăţăturile sale către fiul său Theodosie şi către fiii săi, printre care suntem şi noi”.

Evlavie şi gândire dinastică

Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, a susţinut prelegerea intitulată „Idee dinastică şi arhitectură eclezială - posteritatea Curţii de Argeş”, pornind de la cele două ramuri ale dinastiei domnitoare a Basarabilor în Ţara Românească: Drăculeştii şi Dăneştii, fiecare cu o ctitorie reprezentativă servind drept necropolă a neamului din care făceau parte. După locurile domneşti de îngropăciune de la Câmpulung, Curtea de Argeş şi Cozia, în perioada 1499-1501, Radu cel Mare, fiul lui Vlad Călugărul şi nepot al lui Vlad Dracul, ctitoreşte cea de-a doua biserică a Mănăstirii Dealu, în pronaosul căreia au fost aşezaţi spre odihnă veşnică domnitorii acestei dinastii. „După ctitoria drăculească de la Dealu, a fost rândul rivalilor Dăneşti, coborâtori din Dan I, fratele lui Mircea cel Bătrân, din Dan al II-lea, din Basarab Laiotă şi din Basarab Ţepeluş, de a ivi propria lor necropolă. Faptul s-a realizat în 1517, prin construcţia principalului sanctuar din Mănăstirea Curtea de Argeş, o continuare stilistică a Dealului, la câţiva ani distanţă. Această a cincea necropolă de la miazăzi de munţi era datorată evlaviei, dar şi gândirii dinastice a celui ce a fost fiul nelegitim al lui Basarab cel Tânăr - Ţepeluş, crescut în sânul familiei de mari boieri a Craioveştilor, ­Neagoe Basarab, cel de la care prenumele istoric avea să se transforme în nume de familie”.

„O carte admirabil realizată, cu valoare ştiinţifică”

Prezent de la distanţă, acad. Eugen Simion a vorbit despre un proiect editorial de excepţie: tipărirea sub egida Academiei Române şi a Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, în colaborare cu Institutul de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu”, a Învăţăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie (Bucureşti, 2020, 1.186 pp.). „Sunt foarte bucuros că am reuşit să publicăm nu de mult această ediţie pe care a pregătit-o Dan Zamfirescu, cel mai bun specialist al nostru. Este o carte admirabil realizată, cu valoare ştiinţifică. Un ajutor important a oferit în alcătuirea acestei ediţii Ileana Mihăilă, cercetătoare la Institutul «Călinescu»”, a spus vicepreşedintele Academiei Române.

Şase decenii de strădanie pentru cercetarea operei

Prof. dr. Dan Zamfirescu, cel mai de seamă reprezentant al cercetării operei Sfântului ­Neagoe, a ajuns la venerabila vârstă de 87 de ani, dintre care nu mai puţin de 60 i-a dedicat acestui subiect, cu rezultate remarcabile pentru istoria, literatura şi cultura română. „După o seamă de momente memorabile ce au acreditat statutul excepţional al Domnului Ţării Româneşti Neagoe Basarab în istoria românilor şi a părţii din continentul european pe care ea s-a desfăşurat, precum şi al scrierii sale, evenimente care au debutat în 1971 la Curtea de Argeş, cu o săptămână întreagă consacrată lui, şi au culminat în 2008 cu hotărârea canonizării sale de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, comemorarea de astăzi de către Academia Română, la împlinirea unei jumătăţi de mileniu de la urcarea sa în ceata sfinţilor înseamnă recunoaşterea acestui statut de către cea mai înaltă autoritate ştiinţifică a ţării noastre”.

Argumentaţie pentru literalitatea operei

În continuare, prof. univ. dr. Laura Bădescu, director adjunct al Institutului „George Călinescu”, a vorbit despre „instituţia genului literar în cultura română veche” şi a susţinut o argumentaţie temeinică despre literalitatea operei parenetice a Sfântului Voievod Neagoe Basarab, subliniind că, „în fapt, aceasta este salvarea Învăţăturilor: a o aduce foarte aproape de literatură şi a dovedi că aceasta este literatură de cea mai pură esenţă”.

La finalul sesiunii ştiinţifice a avut loc lansarea albmului-carte „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, apărut la Editura Fundaţiei «Calinic Argeşeanul» (Oieşti Pământeni, 2021, 656 pp.) în limbile română, engleză şi greacă. Prezentarea volumului a fost făcută de pr. prof. dr. Nicolae Brînzea, coordonator al Serviciului de Dezvoltare Comunitară din cadrul Secretariatului General al Guvernului, întrucât proiectul editorial a fost realizat cu sprijinul Guvernului României.

În sală s-au aflat stareţul Mănăstirii Curtea de Argeş, arhim. Caliopie Ichim, clerici membri ai Administraţiei eparhiale argeşene, profesori şi pasionaţi de cultură, la care se adaugă urmăritorii din mediul online, conectaţi cu ajutorul tehnologiei la videoconferinţa transmisă în timp real.