Sfântul care ne veghează din Dealul Patriarhiei

▲ Astăzi îl sărbătorim pe Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul spiritual al Bucureştiului ▲ Sfântul Dimitrie din Basarabi a trăit în secolul al XIII-lea, la sud de Dunăre, şi a fost un monah cu viaţă duhovnicească îmbunătăţită ▲ Moaştele sale au fost aduse la Bucureşti în 1774 ▲ Un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, condus de Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, oficiază astăzi Sfânta Liturghie în Catedrala patriarhală ▲ Tot astăzi vor fi inaugurate şi sfinţite studiourile TRINITAS TV şi Radio TRINITAS de la Bucureşti ▲

În fiecare toamnă, la sfârşit de octombrie, Bucureştiul devine destinaţia principală a credincioşilor pelerini. Sute de mii de oameni vin cu câteva zile înainte pentru a se închina moaştelor sfântului Dimitrie cel Nou, care a devenit ocrotitorul spiritual al capitalei şi al sudului ţării, unde odinioară fusese Ţara Românească. Slujbe religioase, procesiuni cu sfintele moaşte, manifestări culturale, evenimente diverse, lansări de carte, pelerini, toate fac din Bucureşti un oraş în care, pentru câteva zile, toate drumurile duc spre Dealul Patriarhiei. Joi, 25 octombrie a.c., un sobor de preoţi şi ierarhi a scos din Catedrala patriarhală moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou, sau din Basarabi, cum mai este cunoscut. La procesiune au participat mii de credincioşi. Ieri, un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, au oficiat Sfânta Liturghie în curtea Patriarhiei, la care au participat sute de credincioşi. Din soborul de ierarhi au facut parte PS Vincenţiu Ploieşteanul, Episcop-Vicar patriarhal, PS Sebastian Ilfoveanul şi PS Varsanufie Prahoveanul, Episcopi-Vicari ai Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Punctul culminant al sărbătorilor bucureştene va fi atins astăzi, când se va oficia Sfânta Liturghie pentru hramul Sfântului Dimitrie cel Nou. Tradiţia din fiecare an este ca moaştele acestuia să fie aşezate în curtea Patriarhiei, pentru a fi cinstite de pelerini. Ele vor rămâne aici până mâine seară, pentru ca poporul român să-şi aducă prinosul de mulţumire şi de rugăciune sfântului care se odihneşte de secole la Patriarhie.

Din agricultor, ascet şi monah

Despre ocrotitorul spiritual al Bucureştiului aflăm cele mai multe informaţii din tradiţia bisericească. Astfel, se ştie despre Sfântul Dimitrie cel Nou că s-a născut în satul Basarabi, la sud de Dunăre, în Bulgaria de astăzi. Localitatea sa natală se situa la 2-3 kilometri de cetatea Rusciuc, pe malul râului Lom. Se presupune că părinţii sfântului erau ortodocşi de origine valahă, care se îndeletniceau cu agricultura şi creşterea animalelor. Deşi nu există documente scrise în legătură cu data naşterii Sfântului Dimitrie cel Nou, se crede că aceasta s-ar fi petrecut prin secolul al XIII-lea, în timpul împăraţilor Petru şi Ioniţă Asan, cei doi fraţi care au întemeiat, la sud de Dunăre, un puternic stat vlaho-bulgar. Se crede că avea ca ocupaţie principală agricultura şi creşterea animalelor, ca majoritatea locuitorilor satului Basarabi. Probabil că era şi un tânăr educat în spirit creştinesc, întrucât tradiţia spune că, deşi era un om simplu, cunoştea foarte bine învăţătura Bisericii şi avea o viaţă plină de virtuţi. La o vârstă destul de fragedă, a luat contact cu viaţa monahală din acea vreme, care cunoştea o adevărată înflorire la sud de Dunăre. A fost atras de viaţa deosebită pe care o duceau câţiva monahi asceţi în apropiere de satul unde locuia. Se crede că exista chiar o mănăstire acolo, amenajată într-o peşteră. Dimitrie a îmbrăţişat repede monahismul şi a dus o viaţă ascetică.

A făcut minuni din timpul vieţii

Chiar dacă informaţiile despre viaţa sfântului sunt extrem de sărace, totuşi, tradiţia bisericească ne arată că sfântul făcea minuni încă din timpul vieţii. Se spune că avea o viaţă atât de curată, încât Dumnezeu i-a arătat momentul în care va trece la cele veşnice. În acea zi, Sfântul Dimitrie s-a retras din peşteră şi a mers pe malul râului Lom, unde şi-a amenajat un mormânt din pietre şi lemne. Acolo a trecut la Domnul, trupul său rămânând intact. Peste ceva timp, o copilă din satul Basarabi, care suferea de o boală psihică, a avut un vis în care i s-a arătat Sfântul Dimitrie şi i-a spus că o va vindeca, dacă părinţii ei îi vor lua trupul şi-l vor duce în sat. A doua zi, copila a povestit părinţilor visul şi au mers împreună cu sătenii şi preoţii de acolo la locul indicat de sfânt în visul fetei. Moaştele au fost găsite şi aduse în Basarabi, fiind aşezate în biserica de aici.

Prima încercare de a duce moaştele la Bucureşti

A rămas în tradiţia bisericească un episod legat de moaştele Sfântului Dimitrie din Basarabi. Se spune că foarte mulţi oameni bolnavi, care veneau la Basarabi şi se închinau moaştelor sfântului, se vindecau de boli incurabile, acestea nefiind singurele minuni făcute de sfânt. Un domnitor al Ţării Româneşti, al cărui nume tradiţia bisericească nu-l menţionează, ar fi dorit mult să aibă la Bucureşti moaştele sfântului de la Basarabi, plătind în acest sens o sumă foarte mare de bani. Delegaţia care aducea moaştele sfântului nu a reuşit să intre în Bucureşti, deoarece, pe drum, caii nu au vrut să meargă mai departe. Atunci s-a înţeles că sfântul doreşte ca moaştele sale să nu fie duse de la Basarabi. Se spune că membrii delegaţiei au tras la sorţi pentru a vedea care este drumul pe care sfântul vrea să-l facă, iar acesta nu era altul decât cel spre Basarabi. Moaştele au fost duse înapoi şi reaşezate în biserica de acolo.

Un dar preţios pentru românii din Ţara Românească

Aducerea moaştelor Sfântului Dimitrie din Basarabi s-a petrecut mai târziu, în urma războiului ruso-turc (1769-1774). La finalul războiului, moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou au fost luate de generalul rus Peter Saltâkov, care dorea să le ducă în Rusia pentru a le salva de profanarea musulmanilor. La trecerea cortegiului cu sfintele moaşte prin Ţara Românească, la cererea mitropolitului Grigorie al Ţării Româneşti şi a unui negustor bogat, Hagi Dimitrie, ele au fost dăruite românilor, ca despăgubire pentru pagubele pricinuite de războiul ruso-turc.

Moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou au fost aşezate la Catedrala patriarhală din Bucureşti.

În 1950, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât să fie generalizat cultul sfântului şi să fie socotit şi ocrotitor al Bucureştiului, iar pe 27 octombrie 1955, în prezenţa unor impresionante mulţimi de credincioşi şi a unor ierarhi veniţi din mai multe părţi ale lumii ortodoxe, s-a sărbătorit pentru prima dată cu mare fast această zi a sfântului.

▲Singura biserică din Moldova ocrotită de Sf. Dimitrie cel Nou

La Iaşi se construieşte singura biserică din Moldova care are, pe lângă hramul „Sfântul Arhidiacon Ştefan”, şi pe cel al Sfântului Dimitrie din Basarabi. Parohia a fost înfiinţă în 1997 şi a avut iniţial trei hramuri: „Sfântul Ştefan”, „Sfântul Pantelimon” şi „Sfântul Gheorghe”. În anul 2000, când la Iaşi au fost aduse moaştele Sfântului Gheorghe, s-a sfinţit şi locul de biserică, slujbele fiind oficiate într-un paraclis. „Pe 15 iulie 2006, PF Părinte Patriarh Daniel, atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, a sfinţit demisolul bisericii şi s-a hotărât atunci să avem ca hram principal «Sfântul Arhidiacon Ştefan» şi al doilea hram «Sfântul Dimitrie din Basarabi». De atunci oficiem slujbele la demisolul bisericii. Anul acesta, cu bunăvoinţa PF Părinte Patriarh Daniel, am primit un veşmânt ce a acoperit moaştele sfântului, de la Catedrala patriarhală, pe care l-am adus şi l-am aşezat în biserica noastră pe 24 octombrie. Sperăm că acest dar ne va încuraja şi mai mult să terminăm lucrările de construcţie”, ne-a declarat parohul bisericii, pr. Dumitru Mihăilă. Aseară, la ora 17.00, s-a oficiat slujba Vecerniei, iar credincioşii au avut posibilitatea să se închine pentru prima dată veşmântului adus de la Catedrala patriarhală şi aşezat lângă icoana sfântului din biserica amintită.

▲Moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou nu au putut fi fragmentate

Se spune că moaştele Sfântului Dimitrie din Basarabi au rămas întregi în urma unor minuni, care au oprit dorinţa unor creştini de a fragmenta moaştele şi a le duce în biserici din diferite ţări. De-a lungul timpului, au existat mai multe încercări de fragmentare a moaştelor. Două femei, Aspra şi Ecaterina, din localitatea Cernavodă, au construit o biserică cu hramul „Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioara Maria” şi au luat o părticică din moaştele Sfântului Dimitrie, fără a spune cuiva. Pe drum, însă, nu au putut merge mai departe, caii oprindu-se. Atunci, cele două femei şi-au dat seama de greşeala făcută şi au dus moaştele înapoi. O altă încercare de a fragmenta moaştele Sfântului Dimitrie a avut-o mitropolitul Târnovului, Nichifor, care a venit împreună cu o delegaţie să se închine moaştelor. Lavrentie, un monah, a muşcat din moaşte pentru a rupe o bucată din ele, dar a rămas cu gura încleştată, fiind vindecat după ce s-a rugat sfântului.

▲Casa românească a Sfântului Dimitrie din Basarabi

Moaştele Sfântului Dimitrie din Basarabi sunt aşezate într-o frumoasă raclă din Catedrala Patriarhală, situată pe dealul din centrul Bucureştiului, cunoscut sub numele de „Dealul Mitropoliei”. Lăcaşul de cult face parte dintr-un ansamblu arhitectural deosebit de frumos, unic în ţară. Catedrala a fost construită în perioada 1656-1658 de domnitorul Şerban Basarab în cadrul unui aşezământ monahal, el fiind de altfel şi cel care a ridicat Reşedinţa patriarhală. Paraclisul reprezintă partea cea mai veche a Reşedinţei patriarhale. Ulterior, mitropoliţii Munteniei şi patriarhii Bisericii Ortodoxe Române au efectuat lucrări de extindere. Catedrala cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” a fost sfinţită în 1658 de patriarhul Macarie I al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti şi cu episcopii de Râmnic şi de Buzău. A fost pictată pentru prima dată în 1665, în timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669). Acelaşi domnitor a hotărât, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668, ca mănăstirea să devină reşedinţa mitropolitană. În 1925, când Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată la rangul de Patriarhie, reşedinţa mitropolitană a devenit reşedinţă patriarhală şi biserica mitropolitană a devenit Catedrală patriarhală. De-a lungul timpului, Catedrala şi Reşedinţa cu paraclisul său au fost reparate, s-au făcut extinderi şi transformări, dintre care cele mai importante au avut loc în perioada 1792-1799, iniţiate de mitropoliţii Filaret al II-lea şi Dositei Filitti; în perioada 1834-1839, de mitropolitul Grigorie Dascălu şi terminate după moartea sa; în perioada 1932-1935, de patriarhul Miron Cristea; între anii 1960-1962, de patriarhul Justinian Marina; precum şi în anii 1989 şi 2000-2001, sub păstorirea patriarhului Teoctist Arăpaşu.

▲Comuniştii au vrut să o demoleze

Catedrala şi-a recăpătat forma iniţială în urma restaurării realizate în perioada 1960-1962 din iniţiativa patriarhului Justinian Marina. Ea a fost construită iniţial după modelul arhitectural al bisericii Mănăstirii Curtea de Argeş, zidită de domnitorul Neagoe Basarab. Catedrala patriarhală este, însă, mai mare decât cea de la Curtea de Argeş. Pictura murală actuală, neobizantină, a fost realizată de Dimitrie Belizarie, în perioada 1932-1935, înlocuind-o pe cea de factură neoclasică a lui Nicolae Polcovnicul din perioada 1834-1839, suprapusă, la rândul ei, peste o pictură mai veche. Catapeteasma, ornamentată cu o sculptură filigrană poleită în aur, este de o frumuseţe deosebită, la fel şi uşile împărăteşti lucrate în email de Otilia Oteteleseanu în perioada 1961-1964, la atelierele Institutului Biblic al Patriarhiei Române. Icoanele împărăteşti ale tâmplei au fost lucrate în atelierele Patriarhiei.

În 1981, regimul comunist hotărâse demolarea Catedralei şi a Reşedinţei patriarhale şi mutarea moaştelor la Biserica Radu Negru, dar prin intervenţia patriarhului Teoctist, care s-a rugat îndelung Sfântului Dimitrie cel Nou, acest lucru nu s-a întâmplat.

▲TRINITAS TV şi studiourile Radio TRINITAS din Bucureşti, pregătite pentru inaugurare

Azi, 27 octombrie, de sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, va lua naştere Centrul de Presă „Basilica” al Patriarhiei Ortodoxe Române, după cum ne-a declarat pr. Ciprian Apetrei, consilier patriarhal. Centrul de Presă va include, conform deciziei PF Părinte Patriarh Daniel, următoarele entităţi media: Radio Trinitas, Trinitas TV, cotidianul „Lumina” şi o agenţie de ştiri numită chiar „Basilica”, care va lua fiinţă în această zi. „Astfel, sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou va fi şi sărbătoarea Centrului de Presă «Basilica»”, a mai precizat pr. cons. Ciprian Apetrei.

Postul de televiziune Trinitas al Patriarhiei Române şi studiourile de la Bucureşti ale Radio Trinitas sunt pregătite pentru inaugurare. Aceste evenimente sunt incluse în programul manifestărilor prilejuite de sărbătoarea Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor. Slujba de sfinţire a noilor studiouri va fi oficiată de către PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Locţiitor de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, începând cu orele 12.30. Trinitas TV va emite prin satelit, iar programele sale vor putea fi recepţionate în toată ţara. Diac. Nicolae Dima, consilier patriarhal şi directorul Trinitas TV, ne-a explicat cum va fi lansat acest post TV unic în România: „Postul nostru de televiziune va începe să emită pe 27 octombrie (n.r. azi), iar la inaugurare sunt aşteptaţi numeroşi invitaţi atât din Bucureşti, din ţară, cât şi din străinătate. Programele postului de televiziune Trinitas TV se vor adresa tuturor categoriilor de vârstă, categoria de audienţă generală, vom avea talk-show-uri, vom avea reportaje, documentare, clipuri video, filme, deci o ofertă editorială foarte bogată şi care sperăm să fie pe placul tuturor celor care sunt curioşi ce ar putea să conţină programul unei televiziuni creştin-ortodoxe. Trinitas TV este un post cu emisie prin satelit. Momentan emitem pe satelitul Amos 2 şi putem fi recepţionaţi conform parametrilor pe care îi puteţi găsi pe site-ul www.trinitas.ro, iar în curând vom fi preluaţi de marile societăţi de retransmisie prin cablu şi de platformele digitale”.

Tot astăzi vor fi inaugurate şi cele două studiouri din Bucureşti ale Radio Trinitas, unul de emisie şi unul de producţie. Mai multe detalii în acest sens am aflat de la pr. Ciprian Apetrei, consilier patriarhal şi directorul postului de radio Trinitas: „Cu binecuvântarea şi cu purtarea de grijă a PF Părinte Patriarh Daniel, în ultimele trei săptămâni s-au amenajat în Palatul Patriarhiei cele două studiouri ale postului de radio Trinitas de la Bucureşti, de unde ascultătorii postului nostru de radio vor putea recepţiona 30% din programul de 24h al postului nostru de radio.”