Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Sfinţii Trei Ierarhi, dascăli ai pocăinţei şi ai milosteniei

Sfinţii Trei Ierarhi, dascăli ai pocăinţei şi ai milosteniei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Arhid. Ştefan Sfarghie - 31 Ian, 2018

„Aceşti trei mari dascăli ai lumii şi ierarhi sunt prăznuiţi astăzi laolaltă, pentru a arăta comuniunea dintre ei şi pentru a ne îndemna la unitatea Bisericii”, a evidenţiat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în predica rostită ieri, 30 ianuarie 2018, în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” al Reşedinţei Patriarhale.

Biserica Ortodoxă îi cinsteşte în mod deosebitîn fiecare an, la 30 ianuarie, pe Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, mari învăţători şi apărători ai credinţei ortodoxe şi ai demnităţii umane. În cuvântul de învăţătură, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat de ce Biserica Ortodoxă a rânduit ca aceşti mari sfinţi ierarhi să fie prăznuiţi toţi trei într-o singură zi (30 ianuarie). Preafericirea Sa a arătat că la sfârşitul secolului al 11-lea, pe timpul împăratului Alexie Comnenul, creştinii au început să se certe între ei cu privire la întâietatea ce se cuvine unuia sau altuia dintre cei trei sfinţi ierarhi. „Unii ziceau că cel mai mare este Sfântul Vasile, întrucât era un om al faptei, nu doar al predicii. Alţii spuneau că cel mai adânc în gândirea sa teologică şi duhovnicească este Sfântul Grigorie, Cuvântătorul de Dumnezeu sau Teologul, iar alţii spuneau că Sfântul Ioan Gură de Aur îi întrece pe toţi prin predica sa, care este apropiată de popor și îi îndeamnă pe oameni să se pocăiască şi să urmeze viaţa sfântă în Hristos. Şi certându-se ei, s-a făcut dezbinare, încât Sfinţii Trei Ierarhi din ceruri nu erau bucuroşi că în numele lor se dezbină Biserica. De aceea, s-au arătat mai întâi câte unul, apoi toţi trei laolaltă, unui arhiereu înţelept, şi anume Mitropolitului Ioan al Evhaitelor, în timpul domniei împăratului Alexie Comnenul, şi i-au grăit aşa: După cum vezi, noi la Dumnezeu suntem una şi nici o vrajbă nu este între noi. Fiecare dintre noi, la timpul său, îndemnaţi de Duhul Sfânt, aşa am învăţat. Nu este între noi unul întâiul şi altul al doilea. Dacă vei chema pe unul, vin şi ceilalţi doi. De aceea, sculându-te, porunceşte celor ce se învrăjbesc să nu se mai certe pentru noi, că nevoinţa noastră, cât am fost în viaţă şi după moarte, a fost să împăcăm pe oameni şi să aducem pace şi unire în lume. Aşadar, fă-ne praznic la toţi trei într-o singură zi şi înştiinţează despre aceasta pe creştini. Ascultând această poruncă, Ioan Mitropolitul Evhaitelor a rânduit ca Sfinţii Trei Ierarhi să fie pomeniţi toţi laolaltă la 30 ianuarie”, a explicat Părintele Patriarh Daniel. Preafericirea Sa a afirmat că prin împlinirea acestei dorinţe a Sfinţilor Trei Ierarhi, Mitropolitul Ioan a adunat într-un singur glas cele trei chemări ale Ortodoxiei: „chemarea călugărească şi socială a Sfântului Vasile cel Mare, înalta teologie a Sfântului Grigorie Teologul şi predica practică a Sfântului Ioan Gură de Aur”.

Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat că Sfinţii Trei Ierarhi, deşi diferiţi între ei, totuşi au foarte multe lucruri în comun. „Toţi trei s-au născut în familii evlavioase. Toţi trei au avut o bogată cultură teologică şi profană. Cunoşteau foarte bine cultura vremii lor. Toţi trei au trăit o viaţă duhovnicească intensă: erau postitori şi foarte dăruiţi Bisericii. Toţi trei au apărat credinţa ortodoxă şi unitatea Bisericii prin multe predici şi prin scrieri şi i-au chemat pe oameni la pocăinţă, la vieţuire sfântă şi la milostenie. Au fost dascăli ai pocăinţei şi ai milosteniei. Erau apărători ai săracilor. Toţi trei au avut o sănătate fragilă, dar un suflet foarte puternic. Aceşti oameni erau mari luptători ai spiritului, ai duhului. Ei aveau puterea Duhului prezentă în ei, după cum Sfântul Apostol Pavel spune: avem comoara aceasta în vase de lut ca să se învedereze că puterea covârşitoare este a lui Dumnezeu, şi nu de la noi (II Corinteni 4, 7)”, a spus Preafericirea Sa. La final, Patriarhul României a precizat că Sfinţii Trei Ierarhi au fost declaraţi la primul Congres de teologie din 1936 la Atena protectorisau patroni ­spirituali ai tuturor şcolilor de ­teologie ortodoxă.