Sinaxă duhovnicească la Mănăstirea Neamț

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, sâmbătă, 19 februarie, la Mănăstirea Neamț a avut loc o sinaxă duhovnicească, la inițiativa părintelui arhimandrit Benedict Sauciuc, starețul lavrei nemțene.

Alături de consiliul duhovnicesc și administrativ al mănăstirii au participat toți monahii nemțeni, dar și egumenii celor șapte schituri dependente de mănăstire, cu obștile acestora: Vovidenia, Procov, Icoana Nouă, Icoana Veche, Cărbuna, Braniște și Băiceni.

Părintele arhimandrit Benedict, cel care a prezidat sinaxa duhovnicească, a expus celor prezenți o sinteză a activităților liturgice, gospodăreşti, sociale și culturale, din anul trecut, ale mănăstirii, precum și ale schiturilor dependente, evidențiind lucrarea duhovnicească, dar și administrativă, desfășurată în întreaga chinovie, insistând pe o serie de aspecte ce trebuie mai mult accentuate în ceea ce privește unitatea duhovnicească din obștea mănăstirii și din obștile schiturilor. În acest sens a amintit de exemplul cel mai grăitor din istoria seculară a Mănăstirii Neamț, Sfântul Paisie, care, în ascultarea de stareț al ctitoriei Mușatinilor, a reușit să armonizeze o obște foarte mare, diversificată din punct de vedere etnic. Tot legat de Sfântul Paisie, a amintit că ne aflăm în Anul omagial al rugăciunii, când suntem chemați mai stăruitor în a face din vorbirea cu Dumnezeu îndeletnicirea de bază a monahului. Totodată a amintit că în 2022 se împlinesc 300 de ani de la nașterea Sfântului Paisie și de aceea se cade, ca unii ce viețuim în chinovia pe care el a făcut-o cunoscută în toată lumea, să urmăm, pe cât ne este cu putință fiecăruia, pilda viețuirii sale: „Aici, la Neamţ, ca și la Dragomirna sau Secu, Sfântul Paisie îi îndemna la rugăciunea minţii pe călugări, dar și pe mireni. De fapt, aceasta este și noutatea pe care o aduce starețul cu viață îmbunătățită în monahismul românesc, generând astfel o adevărată mișcare duhovnicească, numită mai târziu paisianism. Sfântul Paisie considera că rugăciunea minţii este un exerciţiu mistic şi că mistica este o treaptă supremă pe care nu o poate practica oricine. Cu toate acestea, el reuşea să insufle tuturor elanul de a o practica. Convingerea lui era că rugăciunea lui Iisus a fost primită firesc, în dar de la Dumnezeu, de către foarte puţini, iar cei mai mulţi, cu foarte multă osteneală şi smerenie, reuşesc de asemenea să o dobândească. De aceea să ne străduim și noi să o dobândim cu susținute eforturi duhovnicești”, a spus părintele stareț Benedict.