Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri Slujire arhierească la Mănăstirea Prislop

Slujire arhierească la Mănăstirea Prislop

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Știri
Un articol de: Silviu Dascălu - 24 Iul, 2020

În Duminica a 6-a după Rusalii, Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, a săvârșit Sfânta Liturghie, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, la Mănăstirea Prislop din judeţul Hunedoara. În acea zi, pasajul evanghelic rânduit spre a fi citit a făcut referire la vindecarea slăbănogului din Capernaum.

În cuvântul de învățătură, ierarhul Hușilor a evidențiat importanța păstrării relației vii cu Dumnezeu, chiar în iureșul acestei lumi. 

„Venim la Prislop, îl căutăm pe Părintele Arsenie și după ne întoarcem la ale noastre, la păcatele și neputințele noastre, la chiar «nesimțirea» noastră, iertați-mi expresia! Care e sensul pentru care ai venit la mănăstire și ai intrat în curtea acestei mănăstiri? Oriunde, dacă mergem la o biserică sau mănăstire, să zicem: «Doamne, pune strajă gurii mele! Eu nu o să mai vorbesc nimic din cele ce țin de lumea aceasta. Eu vreau să vorbesc numai cu Tine și să mă rog, să povestesc cu Tine și să stau în preajma Ta.» Când venim pentru altceva și nu ne interesează rugăciunea, rămânem cu spațiul frumos, dar ne ducem acasă tot săraci, fără să aprindem o lumină în sufletul nostru, fără să simțim că ne-am schimbat, că am înviat.

Așa să ne ajute Domnul pe fiecare dintre noi, ori de câte ori venim în preajma Lui, oricâte infirmități am avea, să ne vindece de slăbănogeli, pentru că numai în felul acesta putem deveni oameni entuziaști, plini de bucurie.

Omul moroconos și plictisit, plat din punct de vedere spiritual, este și un om dificil, foarte complicat. Pe acesta nu îl mulțumește nimic, nici dacă plouă, dacă ninge, dacă e soare, totul i se pare că nu este așa, după calapodul minții lui. E atât de greu să stai lângă un asemenea om, care nu este mulțumit de nimic, e un chin, o povară cumplită. El nu își dă seama, omul acela nu numai că îi chinuie pe cei din jurul său, ci se chinuie pe sine însuși. Devine o povară și nu își dă seama că ar trebui să se roage lui Dumnezeu să scape întâi de sine însuși, adică de acel ego atât de cârtitor, de răutăcios, care îl urâțește și îl face atât de negru la suflet”, a arătat Preasfinţitul Părinte ­Ignatie.