Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Stareţul Sihăstriei a fost condus pe ultimul drum

Stareţul Sihăstriei a fost condus pe ultimul drum

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 27 Octombrie 2014

Numeroşi preoţi, stareţi, stareţe, călugări şi credincioşi au venit ieri la Mănăstirea Sihăstria să-şi ia rămas-bun de la vrednicul stareţ. Slujba Înmormântării părintelui arhim. Victorin Oanele a fost oficiată după slujba Sfintei Liturghii de IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, împreună cu PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.

PS Varlaam Ploieşteanul a citit mesajul de condoleanţe al PF Părinte Patriarh Daniel, iar arhim. Calinic Popa, egumenul mănăstirii, a adresat un cuvânt emoţionant în numele obştii mănăstirii, prin care a exprimat recunoştinţa faţă de tot ce a făcut părintele Victorin pentru monahi şi pentru mănăstire, cerând totodată o ultimă iertare.

IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a subliniat în cuvântul rostit calităţile de om puternic şi hotărât ale părintelui Victorin: „Am simţit o statură puternică în fiinţa părintelui Victorin, parcă aplicându-se cuvântul din Evanghelie, că o casă adevărată se zideşte pe stâncă, pentru ca valurile, vânturile, trăsnetele să n-o dărâme. Am sesizat într-însul călugărul foarte hotărât, cu determinare, cu voinţă de a-şi îndeplini ţinta, în calitate de coordonator al sfintei Mănăstiri Sihăstria. Am observat, de asemenea, dragostea de pelerini a părintelui stareţ. Orice pelerin care venea găsea Sihăstria ca pe casa lui, şi părintele, din toamnă până-n toamnă, se străduia ca beciurile sfintei aşezări mănăstireşti să fie bine alimentate, nu numai pentru cei aproximativ o sută de călugări, dar şi pentru miile de pelerini“.

Mai mulţi credincioşi care l-au cunoscut pe părintele Victorin încă din anii '90 ne-au mărturisit că l-au simţit mereu ca pe un tată grijuliu, care se interesa, de cum îi vedea, dacă au stat la masă. I-a purtat pe toţi cu smerenie în rugăciune la toate slujbele bisericii, de la care era nelipsit. Le va lipsi, dar îl vor iubi în continuare şi sunt siguri că dânsul va veghea în continuare Sihăstria, care era „sufletul său“, aşa cum s-a exprimat o pelerină din Baia Mare, şi pe ei, pe toţi, închinătorii acestor binecuvântate locuri.

După slujba Înmormântării, părintele Victorin a fost condus la mormântul din cimitirul străvechii lavre. (Nicoleta Olaru)