În cadrul manifestărilor solemne dedicate eroilor Revoluției Române din decembrie 1989, luni, 23 decembrie, la monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost
Un instrument de lucru indispensabil în domeniul muzicii eclesiale
În ziua de 29 septembrie 2009, din iniţiativa şi la îndemnul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, prin Hotărârea nr. 7131, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat constituirea unei comisii sinodale, căreia i s-au alăturat de la început mai multe cadre didactice de specialitate de la facultăţile şi seminarele teologice din întreaga ţară, de la Universitatea Naţională de Muzică şi de la alte centre de cercetare muzicală din Bucureşti, formându-se, astfel, o echipă lărgită, alcătuită din aproximativ 40 de membri, pentru a elabora un mare Dicţionar de muzică bisericească românească.
Responsabilii sinodali sunt: Înaltpreasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi Înaltpreasfinţitul Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, precum şi Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Responsabililor sinodali li s-au adăugat patru profesori universitari coordonatori: pr. prof. univ. dr. Nicu Moldoveanu, pr. prof. univ. dr. Nicolae Necula, ambii de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti, pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu (actualmente decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca) şi arhidiacon prof. univ. dr. Sebastian Barbu-Bucur, de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, precum şi trei secretari: pr. lect. univ. dr. Zaharia Matei, pr. lect. univ. dr. Stelian Ionaşcu şi pr. asist. univ. dr. Alexandru-Marius Dumitrescu, toţi trei de la Catedra de muzică bisericească şi ritual a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Universitatea Bucureşti.
Precizăm că muzicienilor li s-au alăturat câţiva liturgişti din Bucureşti, Iaşi şi Galaţi: pr. prof. univ. dr. Nicolae Necula, pr. prof. univ. dr. Viorel Sava, de la Iaşi, pr. Lucian Petroaia şi alţii, pentru termenii liturgici, care unii se interferează, iar alţii se suprapun celor muzicali bisericeşti.
Tuturor acestora li s-a adăugat o altă mare echipă de la Editurile Patriarhiei Române şi de la Tipografia Cărţilor Bisericeşti: pr. Mihai Hau, consilier patriarhal coordonator; protos. Varsanufie Jebura, consilier patriarhal; diacon Costel Ursu, director tehnic; redactorii: Ion Dragoş Vlădescu (la început), Cristian Antonescu şi Damian Anfile; corectorii: pr. dr. Corneliu Zăvoianu, pr. Bogdan Scorţea, Gabriela Săndulescu, Elena Tăbuş, Constantin Costache, Marinel Marcu; Violeta Negrea, tehnoredactor; tipografi şi alţi lucrători din Tipografia Cărţilor Bisericeşti (fotografi, maşinişti, legători etc.).
Astfel, elaborat şi publicat la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013 (940 pagini), cu binecuvântarea şi cu îndrumarea personală a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la 300 de ani de la prima „Psaltikie rumănească“ a ieromonahului Filothei sin Agăi Jipei, Dicţionarul de muzică bisericească românească constituie un tezaur şi un nesecat izvor de cunoştinţe, dar şi un preţios instrument de informaţii istoriografice şi lexicografice din domeniul muzical bisericesc şi liturgic.
Dicţionarul conţine: termeni muzicali şi liturgici, personalităţi cultural-muzicale şi liturgişti mai importanţi, sfinţi, imnografi, protopsalţi, compozitori, profesori, copişti, creatori de cântări religioase, dirijori, cântăreţi, monahi, ieromonahi şi arhierei, monahii, oameni de cultură teologică şi muzicală sau liturgică; instituţii de învăţământ religios-teologic (şcoli de cântăreţi, seminare teologice, academii, institute, facultăţi de teologie, academii de muzică religioasă etc.); societăţi, asociaţii, reuniuni cultural-muzicale, coruri bisericeşti, reviste, cataloage complete de manuscrise muzicale bisericeşti vechi-, medio- şi neobizantine şi psaltice actuale, româneşti, greceşti sau bilingve din bibliotecile publice şi mănăstireşti din ţară, de la Athos şi Meteore etc.; tipărituri muzicale omofone şi corale, pe notaţie psaltică, liniară şi pe ambele suprapuse, tipografii de profil, istoriografi, lexicografi, cronicari muzicali din lumea bisericească, dar şi din cea laică românească, având preocupări în ceea ce priveşte subiecte muzical-religioase.
Mulţumind tuturor celor care au iniţiat, au sprijinit şi au trudit pentru alcătuirea şi tipărirea acestui mare dicţionar, care va fi de un real folos multora, evidenţiem încă o dată faptul că iniţiativa a fost a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, căruia îi dorim din toată inima multă sănătate şi păstorire îndelungată, liniştită şi rodnică întru mulţi şi fericiţi ani.