Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Unirea Principatelor Române sărbătorită la Catedrala Patriarhală

Unirea Principatelor Române sărbătorită la Catedrala Patriarhală

Galerie foto (38) Galerie foto (38) Știri
Un articol de: Diac. Emilian Apostolescu - 24 Ianuarie 2025

Împlinirea a 166 de ani de la Unirea Principatelor Române a fost marcată vineri, 24 ianuarie, printr-un program liturgic deosebit la Catedrala Patriarhală din București. Slujba de Te Deum, oficiată ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act fundamental din istoria noastră națională, a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.

De dimineață, soborul de slujitori ai Catedralei Patriarhale a săvârșit Sfânta Liturghie, pomenindu-i la momentul rânduit pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pe mitro­po­liții Nifon Rusailă al Ţării Româ­nești și Sofronie Miclescu al Moldovei, precum și pe toți cei care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor Române.

Momentul de rugăciune a continuat cu slujba de Te Deum săvâr­șită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, drept recunoștință față de Bunul Dumnezeu pentru ajutorul dăruit în cultivarea și păstrarea unității națio­nale.

În cuvântul de învățătură rostit, ierarhul a explicat că unitatea de care se bucură neamul nostru și la care sunt chemați toți oamenii reprezintă un dar dumnezeiesc: „Sărbătorim astăzi împlinirea a 166 de ani de la evenimentul din 24 ianuarie 1859, când domnitorul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza, este ales și la București, tot în unanimitate, ca domnitor al Principatelor Unite, prin acest eveniment împlinindu-se visul străvechi al unității românilor din toate provinciile locuite de ei. De aceea, astăzi, la Sfânta Liturghie, s-au înălțat rugăciuni pentru veșnica odihnă a sufletelor făuritorilor Unirii de la 1859, începând cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu mitropoliții celor două țări românești, și mergând până la toți cei care acum 166 de ani s-au străduit pentru realizarea acestui vis: darul unității noastre naționale. Acum am săvârșit această slujbă de mulțumire adusă lui Dumnezeu Cel în Treime închinat pentru darul deosebit al unității pe care a binevoit să ni-l dăruiască. Unitatea este un dar ceresc și vorbim despre unitatea neamului omenesc pentru că întreg neamul omenesc este zidit de Dumnezeu, Tatăl nostru Cel din ceruri. Darul unității a fost, de asemenea, un dar al Mântuitorului Iisus Hristos Care, în grădina Ghetsimani, înainte de moarte, S-a rugat cu sudori de sânge pentru unitatea tuturor celor care vor crede în El. De aceea, semnul prezenței harului Duhului Sfânt între noi îl reprezintă unitatea sau armonia, conlucrarea și colaborarea. Pe de altă parte, lucrarea celui rău în lume este tocmai dezbinarea sau ridicarea unora împotriva celorlalți. De aceea, și numele de diavol înseamnă cel care separă sau dezbină. Iată de ce astăzi I-am mulțumit lui Dumnezeu pentru acest dar și ne-am rugat pentru sufletele celor prin care Dumnezeu ni l-a oferit”.

De asemenea, Preasfinția Sa a subliniat rolul slujitorilor Bisericii și contribuția lor activă la realizarea acestui mare deziderat al libertății și unității naționale, începând de la cei care au răspândit limba, arta și cultura română în toate provinciile locuite de înain­tașii noștri cu mult înainte ca idealul politic al unirii să capete contur. 

„Evenimentul de la 1859 reprezintă încununarea unui efort multisecular. Într-o perioadă în care provinciile locuite de români au fost fie ocupate, fie aflate sub suzeranitatea unor puteri străine, a imperiilor vecine, otoman, țarist sau habsburgic, nu s-a putut vorbi la noi de o deșteptare politică ce ar fi avut ca urmare unitatea tuturor românilor într-un singur stat. Însă a existat o deșteptare culturală și spirituală ai cărei mentori au fost slujitorii Bisericii, care au arătat întotdeauna că românii, indiferent în ce provincie trăiesc, sunt de neam latin, vorbesc o singură limbă, mărturisesc o singură credință, pe cea ortodoxă, și au tradiții și obiceiuri comune. De aceea, Biserica a cultivat limba română în spațiul liturgic, deși ne aflam atunci sub jurisdicții bisericești străine, Țara Românească și Moldova fiind sub aceea a Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol. Cu toate acestea, spre sfârșitul secolului al 17-lea, limba română era deja generalizată în Biserică, iar tipăriturile în limba română, fie ele din Moldova sau din Țara Românească, au circulat în toate provinciile românești, mai ales în Transilvania, care era ocupată de Imperiul Habsburgic, și lucrul acesta a reprezentat instrumentul cel mai puternic al cultivării și păstrării unității noastre de limbă, de cultură și tradiții. Au circulat dintr-o provincie în alta mai ales pictorii bisericești, preoții și călugării, care au lucrat în toate aceste locuri. În felul acesta există și o unitate a artei noastre bisericești”, a spus Episcopul-vicar patriarhal. 

În încheierea cuvântului său, ierarhul a adăugat: „Astăzi am adus rugăciune lui Dumnezeu pentru acest dar al unității, care reprezintă și o moștenire primită de la înaintașii noștri. De aici decurge îndatorirea fiecăruia dintre noi de a cultiva și promova unitatea de limbă și de credință, indiferent unde ne-am afla, păstrând astfel această sacră moștenire”.

La final, membrii Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale au intonat cântece patriotice, iar, la sfârșitul slujbei, clopotele Catedralei Patriarhale au răsunat timp de un minut.

În dimineața aceleiași zile, la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, aflată pe Dealul Patriarhiei, un sobor de preoți militari a săvârșit o slujbă de mulțumire. În continuare, aici a avut loc o ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori la care au participat și repre­zentanți ai autorităților locale.