Vizită pastorală la Schitul Sânandrei Colonie din Timiș

La praznicul Bunei Vestiri, Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului, a participat la Sfânta Liturghie oficiată în Biserica „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” a Schitului Sânandrei Colonie, județul Timiș.

Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de părintele Ionel Popescu, vicar eparhial, împreună cu părintele Timotei Anișorac, consilier eparhial; părintele protopop Caius Andrașoni, părintele paroh Teodor Cocan, împreună cu alți slujitori. Răspunsurile liturgice au fost date de monahiile schitului și de maicile de la Centrul eparhial.

Deși „Buna Vestire” a fost sărbătorită într‑o zi de peste săptămână, credincioșii au umplut biserica și curtea din jurul ei.

La finalul sfintei Liturghii, Părintele Mitropolit Ioan, pornind de la Evanghelia sărbătorii, a rostit un cuvânt de învățătură despre importanța și frumusețea duhovnicească praznicului Bunei Vestiri.

„Astfel, pentru a explica pasajul evanghelic de Evanghelia sărbătorii, chiriarhul a folosit, pe lângă textul sfânt, cele două reguli exegetice: contextul și locurile paralele. Mai întâi, Înaltpreasfinția Sa a subliniat calitățile morale ale Sfintei Fecioare Maria și faptul că la Buna Vestire se împlinesc vechile profeții despre întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Făcând o interesantă paralelă între vestirea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și Buna Vestire, Părintele Mitropolit Ioan a subliniat ca preotul Zaharia nu a dat crezare descoperirii făcute de Arhanghelul Gavriil și, pentru a crede, a cerut un semn. Iar semnul este muțenia sa până la nașterea Botezătorului Domnului. Preacurata Fecioară Maria nu a cerut semne, ci a dat crezare vestirii îngerești, pe care a înveșmântat‑o în haina smereniei: «Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău!» Un alt aspect evidențiat de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan este acela al supravenerării ce se cuvine Fecioarei Maria, care la Sinoadele ecumenice a fost denumită Născătoare de Dumnezeu”, ne‑a transmis părintele vicar eparhial Ionel Popescu.

După aceste momente de rugăciune, a urmat o agapă frățească, pregătită cu multă dragoste de maica stareță Esia și întreaga obște monahală.