Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Documentar Mănăstirea „Sfântul Sava cel Sfinţit“ din Alexandria

Mănăstirea „Sfântul Sava cel Sfinţit“ din Alexandria

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Documentar
Un articol de: Arhid. Alexandru Briciu - 14 Martie 2013

Biserica Mănăstirii „Sfântul Cuvios Sava cel Sfinţit“ din Alexandria (Egipt) este, începând din anul 536, catedrală a Patriarhiei Ortodoxe a Alexandriei şi a întregii Africi. Ansamblul monastic găzduieşte muzeul patriarhal, biblioteca, o academie de studii şi un liceu de fete. Catedrala a trecut, de-a lungul anilor, prin numeroase procese de restaurare şi înfrumuseţare, numeroşi patriarhi alexandrini devenind ctitori ai lăcaşului.

Biserica Mănăstirii Sfântului Cuvios Sava cel Sfinţit a fost ridicată pe locul unui fost templu păgân. În jurul anilor 318-320 a fost construit lăcaşul de rugăciune creştin închinat la început Sfântului Apostol şi Evanghelist Marcu, una dintre cele 40 de biserici ridicate în Egipt cu permisiunea Sfântului Împărat Constantin cel Mare. În anii ce au urmat au fost construite chilii pentru monahii ce vieţuiau în jurul bisericii. După Sinodul al IV-lea Ecumenic (Calcedon, 451) şi întemeierea Bisericii Copte, biserica mănăstirii a devenit catedrală a patriarhului ortodox al Alexandriei, în preajma anului 536.

La jumătatea secolului al VII-lea, mănăstirea a fost distrusă de un cutremur, fiind reconstruită prin dania unui creştin alexandrin cu numele Sava. Biserica a fost închinată, după restaurare, Sfântului Cuvios Sava cel Sfinţit, care a vieţuit în Alexandria înainte de a se aşeza în liniştea mănăstirii întemeiate de el la Ierusalim.

Urmele stăpânirilor străine în Egipt

În timpul stăpânirii arabe asupra Egiptului, mănăstirea a fost incendiată şi renovată în jurul anului 889, în timpul păstoririi patriarhului Mihail al Alexandriei, prin mijlocirea împăratului Leon al VI-lea Filosoful pe lângă calif. A fost renovată din temelii de către patriarhul Ioachim Panis (1487-1567). În urma unui incendiu, în 1652, călugării au fost îngropaţi sub ruinele mănăstirii, iar ansamblul a fost reconstruit de către patriarhul Paisie al Alexandriei (1657-1677). A urmat ocupaţia franceză asupra Egiptului, în timpul căreia Napoleon a ordonat distrugerea mănăstirii privită ca obiectiv militar prioritar, însă, la insistenţele patriarhului Partenie al II-lea (1788-1805), ordinul a fost revocat.

O nouă renovare a avut loc în anul 1875, în timpul patriarhului Sofronie al IV-lea (1870-1899), prin daniile lui George Averof. Alte lucrări de restaurare au mai avut loc în timpul păstoririlor patriarhilor alexandrini Fotie (1900-1925) şi Hristofor (1939-1967). Riscul ca ansamblul mănăstirii să se dărâme l-a determinat pe patriarhul Nicolae al VI-lea (1968-1986) să dărâme clădirile anexe bisericii, în jurul lăcaşului de cult construindu-se o nouă mănăstire din temelii. Renovările au mai îndreptat amprenta vicisitudinilor vremii asupra mănăstirii, atât în timpul patriarhului Petru al VII-lea (1997-2004), cât şi în primii ani ai păstoririi Preafericitului Părinte Teodor al II-lea, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi al întregii Africi începând din 2004. Patriarhul Teodor al II-lea a săvârşit, la 16 octombrie 2009, slujba de resfinţire a bisericii după încheierea lucrărilor de restaurare.

În cursul istoriei, Mănăstirea „Sfântul Sava cel Sfinţit“ din Alexandria nu a fost numai Catedrală patriarhală, ci şi loc de veşnică odihnă pentru patriarhi, clerici şi monahi, casă de primire a săracilor, spital, clinică, şcoală, centru de carantină, cămin şi refugiu pentru cei aflaţi în nevoi.

Academia patriarhală „Sfântul Ierarh Atanasie“ şi muzeul bisericesc

În prezent, prin purtarea de grijă a Patriarhului Teodor al II-lea al Alexandriei şi al întregii Africi, Mănăstirea „Sfântul Sava cel Sfinţit“ găzduieşte Academia patriarhală „Sfântul Ierarh Atanasie“. Scopul acestei academii este de pregătire a personalului în vederea lucrării misionare a Patriarhiei, cu studii în mare parte umaniste. Se urmează cursuri de teologie, limbi străine, asistenţă medicală, agricultură, informatică. Academia patriarhală continuă tradiţia patriarhului Meletie I Pigas (1590-1601), întemeietorul primei şcoli creştine a mănăstirii din Alexandria.

Tot în cadrul mănăstirii se află şi muzeul bisericesc, parte a bibliotecii patriarhale, precum şi liceul grec de fete din Alexandria. Muzeul patriarhal al Mănăstirii „Sfântul Sava cel Sfinţit“ din Alexandria a fost inaugurat la 18 ianuarie 2010, la sărbătoarea Sfinţilor Ierarhi Atanasie şi Chiril, Arhiepiscopii Alexandriei, şi este dedicat memoriei patriarhului Nicolae al VI-lea. În muzeu sunt expuse publicaţii ale mănăstirii, obiecte bisericeşti, veşminte arhiereşti şi icoane de mare valoare istorică ale bisericilor din Arhiepiscopia Alexandriei.

Pelerinii care trec pragul catedralei Mănăstirii „Sfântul Sava cel Sfinţit“ se pot închina moaştelor unor sfinţi alexandrini aflate în tezaurul bisericii şi pot vedea piatra din marmură pe care, conform tradiţiei creştine, Sfânta Muceniţă Ecaterina a fost decapitată. În altarul bisericii patriarhale a fost hirotonit preot, la sfârşitul secolului al XIX-lea, Sfântul Ierarh Nectarie de Eghina, care a păstorit o perioadă în Biserica din Alexandria.